„Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este creșterea eficienței statului în a identifica bunurile care au fost dobândite din infracțiuni și care urmează să fie confiscate. Nu suntem nici măcar pe aproape de un ideal, de ceea ce ne-am dori, dar s-a ajuns la un punct în care doar DNA, în 2014, până acum, a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri care valorează 150 de milioane de euro”, a spus Bulancea, la o dezbatere organizată în cadrul proiectului „Susținerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”, finanțat de Uniunea Europeană.
Bulancea a adăugat că bunurile sechestrate de procurori vor intra efectiv în posesesia statului, după ce vor fi date sentințe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.
„Ținând cont că aceste bunuri sechestrate în 2014 vor fi implicate în niște hotărâri de condamnare în România peste trei, patru, cinci ani, abia atunci vom putea vorbi că aceste bunuri vor intra efectiv în partimoniul statului. Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a căror valorificare va trebui să se realizeze relativ ușor”, a spus consilierul Laurei Codruța Kovesi.
Marius Bulancea a adăugat că imediat după ce aceste sentințe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.
Potrivit unei statistici a Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni (ONPCCRCI), în 2013, valoarea bunurilor sechestrate se ridică la peste 434 milioane de euro. Pe de altă parte, valoarea bunurilor confiscate conform notificărilor ANAF este de doar 7,6 milioane de euro.
Aceste date statistice au fost analizate în cadrul aceleiași dezbateri referitoare la implicațiile la nivel european și național ale criminalității financiare și economice, în mod specific pe problema confiscării extinse și a recuperării bunurilor provenite din infracțiuni. Evenimentul este inclus în proiectul „Susținerea confiscării extinse și recuperării prejudiciului în România”, finanțat de Comisia Europeană.