Prima pagină » Știri » DNA a renunțat la controlul judiciar pentru Sebastian Vlădescu / Bunurile și banii depuși de acesta pentru cauțiune rămân la dispoziția procurorilor

DNA a renunțat la controlul judiciar pentru Sebastian Vlădescu / Bunurile și banii depuși de acesta pentru cauțiune rămân la dispoziția procurorilor

DNA a renunțat la controlul judiciar pentru Sebastian Vlădescu / Bunurile și banii depuși de acesta pentru cauțiune rămân la dispoziția procurorilor
DNA a renunțat la măsura preventivă pentru fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, pus inițial sub control judiciar în dosarul în care este urmărit pentru luare de mită și trafic de influență, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

UPDATE DNA: Bunurile și banii depuși de Sebastian Vlădescu pentru cauțiune rămân la dispoziția procurorilor

Garanțiile asupra bunurilor și sumele de bani depuse de Sebastian Vlădescu, dar și de ceilalți inculpați din dosarul în care este acuzat de corupție, rămân la dispoziția procurorilor chiar dacă DNA a renunțat la controlul judiciar pentru aceștia, precizează DNA pentru MEDIAFAX.

„Măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul Vlădescu Sebastian care, la data unora dintre fapte, a deținut funcția de ministru al Finanțelor Publice, nu a mai fost prelungită având în vedere durata de timp care a trecut de la momentul instituirii măsurii preventive și faptul că nu au apărut noi temeiuri care să justifice o nouă prelungire. Măsura controlului judiciar urmează să expire de drept la data de 19 septembrie 2019″, au precizat reprezentanții DNA, pentru MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, ancheta penală continuă, iar actele de urmărire penală sunt efectuate în stare de libertate, atât față de fostul ministru, cât și față de ceilalți coinculpați.

„Garanțiile asupra bunurilor inculpaților, precum și sumele de bani depuse în aplicare cauțiunilor dispuse în cursul anchetei penale rămân la dispoziția organului de urmărire penală”, mai precizează DNA.

DNA a renunțat la măsura preventivă pentru fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, pus inițial sub control judiciar în dosarul în care este urmărit pentru luare de mită și trafic de influență.

În mai 2018, Sebastian Vlădescu a fost pus sub control judiciar pe cauțiune în valoare de 1 milion de euro. Acesta a depus sume de bani în euro și în lei, garanții mobiliare asupra unor lingouri de aur în cantitate totală de 3 kg (evaluate la 109.740,26 euro), garanții reale imobiliare asupra unor bunuri imobile evaluate la 488.640 euro, garanții reale mobiliare asupra unor sume de bani aflate în mai multe conturi bancare până la concurența valorii cauțiunii stabilite de procurori.

DNA a anunțat, în luna aprilie, că fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, este urmărit penal pentru luare de mită și trafic de influență.

Știrea inițială. Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că procurorii DNA au renunțat la măsura preventivă (control judiciar) pentru Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe, și pentru Ionuț Costea, acesta fiind primul care a beneficiat de acest demers.

În mai 2018, Sebastian Vlădescu a fost pus sub control judiciar pe cauțiune în valoare de 1 milion de euro. Acesta a depus sume de bani în euro și în lei, garanții mobiliare asupra unor lingouri de aur în cantitate totală de 3 kg (evaluate la 109.740,26 euro), garanții reale imobiliare asupra unor bunuri imobile evaluate la 488.640 euro, garanții reale mobiliare asupra unor sume de bani aflate în mai multe conturi bancare până la concurența valorii cauțiunii stabilite de procurori.

DNA a anunțat, în luna aprilie, că fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, este urmărit penal pentru luare de mită și trafic de influență.

Potrivit procurorilor, „în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie”.

Procurorii au transmis că banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român, respectiv de la compania C.N. C.F.R.

„În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul Vlădescu Sebastian împreună cu Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela, a pretins de la reprezentanții unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate București – Constanța pentru ca, în schimbul acestui comision, să își exercite atribuțiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanțelor publice, respectiv să aprobe finanțarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum și pentru a își exercita ulterior atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plății facturilor pentru lucrările efectuate”, explica DNA la momentul demarării investigațiilor.

În perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, Sebastian Vlădescu ar fi primit un milion de euro, reprezentând partea sa din comisionul pretins, în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care le controla.

Ulterior, între 2009-2010, fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, ar fi acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro iar, în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013, ar fi primit 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat, explicau procurorii.

„De asemenea, în același context, suspectul Vlădescu Sebastian, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, a pretins și primit de la aceeași persoană suma totală de 2.117.000 euro. În schimbul acestor sume de bani, suspectul Vlădescu Sebastian urma să își exercite influența pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța”, susține DNA.

Autor

Citește și