Un procuror DNA a spus marți, la instanța supremă, că atunci când a fugit de la locul flagrantului, deputatul Gheorghe Coman l-a acroșat cu mașina pe denunțătorul care i-a dat banii și a lovit autovehiculul în care se afla echipa DNA.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a judecat marți recursul procurorilor anticorupție împotriva deciziei de cercetare în libertate a deputatului Gheorghe Coman, în dosarul în care este acuzat de folosirea influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Decizia din 27 decembrie 2013 a instanței supreme a fost contestată și de avocații lui Coman, care cer cercetarea acestuia în libertate, fără interdicție de a părăsi țara.
Procurorul DNA prezent la ședința de judecată le-a prezentat celor cinci judecători din complet momentul flagrantului, dar și cel al fugii lui Coman, după apariția organelor de anchetă.
Acesta a arătat că, după ce a primit banii ceruți cu titlu de mită de la denunțător, Gheorghe Coman s-a urcat în mașină și a pornit motorul. Acesta a „demarat în trombă” atunci când i-a văzut pe anchetatori că se apropiau de mașina sa pentru a-și declina identitatea și pentru a finaliza flagrantul. Procurorul a precizat că, în acel moment, Coman „l-a acroșat” cu mașina pe denunțătorul care i-a dat banii și a intrat în coliziune cu autovehiculul în care se aflau ofițerii operativi ai DNA.
Astfel, a arătat procurorul DNA, Coman s-a sustras prin fugă de la ancheta penală, respectiv de la organizarea flagrantului, ceea ce reprezintă o stare de pericol.
Procurorul a adăugat că, în 22 decembrie, Gheorghe Coman îi spunea unei persoane, la telefon, că nu avea de ce să stea pentru a fi prins în flagrant, iar în acea discuție admitea că a fugit de la locul flagrantului.
Totodată, procurorul a arătat că acuzațiile pentru care este cercetat Coman sunt grave, acesta fiind și motivul pentru care parlamentarii au votat „în număr covârșitor” propunerea privind încuviințarea cererii de arestare a acestuia.
Procurorul a cerut admiterea recursului și emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Coman.
La rândul lor, avocații lui Coman au cerut respingerea contestației DNA și, totodată, admiterea recursului lor, în sensul ridicării interdicției de a părăsi țara, stabilită de prima instanță.
Avocatul Bogdan Vlad a arătat, în fața instanței, că momentul flagrantului s-a petrecut pe întuneric, în jurul orei 20.00. Acesta a precizat că nu este nici credibilă și nici pertinentă afirmația anchetatorilor potrivit căreia deputatul ar fi fost somat și încunoștiințat de către ofițeri că s-a organizat un flagrant.
Bogdan Vlad a mai spus că discuția lui Coman cu denunțătorul de la momentul flagrantului a avut o finalitate, fiind încheiată prin invitația lui Coman de către denunțător „la un șpriț”.
Avocatul a arătat că Gheorghe Coman nu avea de unde să cunoască că este un flagrant și că, odată urcat în mașină, care avea geamurile închise, nu avea cum să-i audă pe ofițeri când și-au declinat identitatea. Bogdan Vlad a mai arătat că, după ce a aflat că este urmărit penal, Coman s-a prezentat de bună-voie în fața organelor de anchetă.
Totodată, avocatul a precizat că a fost „oarecum nedreaptă” o afirmație a anchetatorilor DNA făcută în documentele depuse la dosar, în care s-au referit la Gheorghe Coman cu titlul de „deputatul auto”.
Completul de cinci judecători a rămas în pronunțare în acest caz urmând să decidă dacă admite recursul DNA și dispune arestarea deputatul Gheorghe Coman sau dacă menține decizia anterioară prin care s-a stabilit ca acesta să fie cercetat în libertate.
Instanța supremă a respins, în 27 decembrie 2013, cererea DNA de arestare preventivă a lui Gheorghe Coman, dispunând ca deputatul să fie cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de folosirea influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat atunci, în cazul lui Coman, măsura interdicției de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au adus la cunoștință, în 27 decembrie, deputatului Gheorghe Coman că este cercetat pentru „folosirea influenței de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Învinuirea i-a fost adusă la cunoștință lui Coman după ce plenul Camerei Deputaților a votat încuviințarea cererii de arestare preventivă a deputatului.
Potrivit DNA, deputatul a fost prins în 19 decembrie, după ce a fugit cu mașina la momentul flagrantului. Gheorghe Coman a fost dus atunci la sediul DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, unde a stat peste trei ore.
Procurorii au arătat că Gheorghe Coman și-a stabilit un cerc relațional format din persoane care ocupau funcții de conducere în cadrul autorităților și instituțiilor publice atât la nivel central, cât și la nivel local, printre demnitari și lideri politici. Deputatul intermedia prin aceste persoane rezolvarea unor interese private vizând, în principal, sprijinul politic pentru accesul în funcții publice importante.
Potrivit anchetatorilor, Gheorghe Coman făcea aceste lucruri în schimbul unor servicii, precum: asigurarea sprijinului financiar sau a produselor specifice cu ocazia întâlnirilor de lucru organizate în cadrul formațiunii politice județene pe care o conducea, angajarea într-o funcție publică de conducere a președintelui executiv al Organizației Județene Buzău a Partidului Conservator, intervenția la o echipă de control constituită din angajați ai DSVSA Buzău în sensul de a favoriza o societate comercială verificată, administrată de un consilier al Partidului Conservator.
Într-o discuție telefonică din 3 noiembrie, interceptată de procurori, Gheorghe Coman vorbea despre funcția de director adjunct la DSV, care, în urma unor „înțelegeri”, ar reveni Partidului Conservator.
Gheorghe Coman a fost votat deputat pe listele PPDD, iar în martie 2013 s-a mutat la PC. El fusese ales președinte al PC Buzău în luna decembrie.
Conducerea PC a hotărât suspendarea deputatului Gheorghe Coman din calitatea de membru al partidului, până la clarificarea situației acestuia în justiție.