Prima pagină » Știri » DNA cere strămutarea unui dosar al lui Necolaiciuc din cauza judecătorului și a unui avocat

DNA cere strămutarea unui dosar al lui Necolaiciuc din cauza judecătorului și a unui avocat

DNA cere strămutarea unui dosar al lui Necolaiciuc din cauza judecătorului și a unui avocat
DNA cere CAB strămutarea dosarului în care Mihai Necolaiciuc este judecat pentru abuz în serviciu, alături de foști directori din CFR, după ce judecătorul i-a făcut reproșuri procurorului și după ce un avocat a confundat prejudiciul cu creanța, context în care s-a dispus o expertiză greșită.

DNA cere CAB strămutarea dosarului în care Mihai Necolaiciuc este judecat pentru abuz în serviciu, alături de foști directori din CFR, după ce judecătorul i-a făcut reproșuri procurorului și după ce un avocat a confundat prejudiciul cu creanța, context în care s-a dispus o expertiză greșită.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au depus la Curtea de Apel București (CAB) o cerere de strămutare a dosarului în care Necolaiciuc este judecat alături de alte cinci persoane, printre care foști directori ai companiei CFR, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Principalele motive ale demersului anchetatorilor sunt lipsa de imparțialitate a judecătorului, derivată dintr-un reproș făcut unui reprezentant al DNA, și lipsa de inconsecvență în admiterea unor expertize în caz, dar și din cauza unei expertize admise pe baza unor premise juridice eronate, acceptate tacit de către magistratul de caz la inițiativa avocatului fostului director comercial al CFR Mihail Gabriel Misir.

În documentul obținut MEDIAFAX, procurorii arată că „lipsa de obiectivitate față de reprezentantul Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție” rezultă din faptul că „la termenul de judecată din 16 octombrie 2013, magistratul-judecător Crețeanu Olimpiea a manifestat un ton de reproș față de solicitările reprezentantului Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție – atunci când, după punerea în discuție a cererilor formulate de acesta și ascultarea avocaților inculpaților, doamna judecător a făcut afirmația «ce vreți, așa sunt unii procurori», aspect care se poate proba cu înregistrarea audio a ședinței”.

„Astfel, a fost abandonată solemnitatea ședinței de judecată, iar magistratul care conducea ședința a lansat acuzații voalate care nu se regăseau în acel cadru procesual la adresa activității Direcției Naționale Anticorupție, pentru a arăta astfel că pactizează cu inculpații în ceea referitor la punctul de vedere exprimat de către procuror. Lipsa de obiectivitate rezultă și din faptul că activitatea doamnei judecător a făcut obiectul a două sesizări ale inspecției judiciare din partea Direcției Naționale Anticorupție”, se arată în documentul citat.

Procurorii precizează, în cererea de strămutare, că aceasta era singura cale de a muta dosarul de la acest magistrat, în contextul în care magistrații-procurori nu pot face cerere de recuzare împotriva magistraților-judecători.

Un alt argument prin care procurorii arată lipsa de imparțialitate a judecătorului, prezentat în documentul citat, este acela că „instanța de judecată caută să dispună prin orice motive amânarea cauzei, prin discutarea repetată, la fiecare termen de judecată, a cererilor de probatorii”.

„Prin încheierea din data de 9 octombrie 2013, instanța a admis efectuarea unei expertize contabile pentru inculpații Necolaiciuc și Vlăduț cu următoarele obiective: 1. Să se stabilească dacă prejudiciul din prezenta cauză este cert, exigibil și lichid, dacă acest prejudiciu este evidențiat în contabilitatea CN CFR S.A. anterior controalelor efectuate de ANAF; 2. Să se stabilească dacă Societatea de Management Feroviar și-a respectat obligațiile conform H.G. nr. 583/1998 în speța art. 4 pct. a, d, e, f, i, obligațiile din Statut respectiv art. 6 pct. a, b, c, f, g, h, w și obligațiile din contractul încheiat cu CNCFR sub nr. SP.1443/1999, art. 2 alin. 2.1; 2.5; 2.7 (anexate) și anume să verifice toate actele contabile care au stat la baza efectuării plaților (factura fiscală, nota intrare-recepție, comanda sau contract); 3. Să se stabilească dacă persoanele răspunzătoare în a aplica viza CFP (control financiar preventiv) au respectat obligațiile care le reveneau conform fișei postului și a Normelor metodologice 119/1999 privind auditul intern și a OMFP 123/2001, în sensul de a verifica toate documentele care stau la baza vizei CFP (factura fiscală, nota intrare-recepție, comandă sau contract); 4. Să se stabilească dacă marfa rămasă pe stoc constituie prejudiciu din cauza nelegalei achiziții sau a calității necorespunzătoare a acesteia, dacă se consideră stoc cu mișcare lentă sau fără mișcare și cauzele unor astfel de mișcări”, arată procurorii, care precizează totodată că „inculpatul Necolaiciuc nu a solicitat nicio expertiză în cauză, aspect care rezultă din actele dosarului și încheierea de la termenul din 18 septembrie 2013”.

În cererea de strămutare, procurorii DNA mai menționează că, „la termenul din 16 octombrie 2013, instanța a înțeles să modifice această dispoziție printr-o îndreptare de eroare materială, aspect cu care nu am putut fi de acord cât timp se modifică dispozitivul”. „Solicitarea noastră a fost de a se reveni întru-totul asupra expertizei dispuse în cauză. Este o practică a acestei instanțe de a modifica dispozitivul prin încheieri de îndreptare eroare materială”, se mai notează în cerere.

Un alt argument pentru dovedirea lipsei de imparțialitate a judecătorului prezentat de DNA este acela că „proba cu expertiză contabilă în ansamblu a fost respinsă anterior în cinci rânduri de instanță, pentru ca a șasea oară să fie admisă”.

„Proba a fost respinsă prin încheierile din datele de 7.05.2012, 16.10.2012, 02.11.2012, 7.06.2012 și 03.07.2012” pe motive de netemeinicie sau din cauza inutilității pentru cauză. Această probă, arată procurorii, a fost admisă prin încheierea din 9 octombrie 2013, fiind pusă în discuția părților în 18 septembrie 2013.

Referitor la primul obiectiv al acestei expertize, notează procurorii DNA, „se face o gravă confuzie care atestă necunoașterea dispozițiilor elementare în materie între caracteristicile prejudiciului și caracteristicile creanței”, confuzie generată de „lacunele în materie civilă pe care le are avocatul inculpatului Misir”.

„Potrivit normelor care reglementează răspunderea civilă delictuală, prejudiciul trebuie să îndeplinească doar două condiții, respectiv să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Caracteristicile de lichid și exigibil nu țin de prejudiciu ci ele reprezintă condiții cerute în materia obligațiilor civile pentru creanțe. Confuzia a pornit de la lacunele în materie civilă pe care le are avocatul inculpatului Misir (el fiind acela care a solicitat prima dată să se constate caracterul cert, lichid și exigibil al prejudiciului), lacune care nu au fost supuse unei cenzuri în fața instanței”, arată procurorii în documentul citat.

Procurorii menționează că acest obiectiv a fost la rândul său respins de trei ori de către instanță, respectiv în 7 mai 2012, 2 noiembrie 2012 și 3 iulie 2013, pentru ca la final, în 9 octombrie 2013, „să revină asupra dispozițiilor anterioare”.

„Nu cunoaștem care sunt motivele care au determinat instanța ca prin încheierea din data de 9.10.2013 să revină asupra dispozițiilor anterioare și să încuviințeze un astfel de obiectiv nejuridic. Practic la termenul din 18.09.2013 cauza se afla în stare de judecată, dacă nu se discutau în mod repetat cererile părților”, mai arată DNA.

Referitor la alte expertize din dosar, DNA arată că acestea fie conțin obiective ce nu au legătură cu cauza, fie nu pot fi îndeplinite de un expert contabil. DNA precizează și că există o amânare a discutării unor probe în cadrul unei expertize, astfel încât instituția de anchetă se află în situația de a nu cunoaște ce obiective conține expertiza dispusă.

„Un expert contabil nu poate răspunde dacă Societatea de Management Feroviar și-a respectat obligațiile ( obiectivul 2 ) sau dacă persoanele răspunzătoare în a aplica viza CFP (control financiar preventiv) au respectat obligațiile care le reveneau conform fișei postului și a Normelor metodologice ( obiectivul 3 ) deoarece este atributul instanței de a aprecia dacă s-au respectat normele în vigoare; nu interesează dacă marfa rămasă pe stoc constituie prejudiciu din cauza calității necorespunzătoare a acesteia, dacă se consideră stoc cu mișcare lentă sau fără mișcare și cauzele unor astfel de mișcări ( obiectivul 3 ); nu poate determina un expert contabil dacă marfa rămasă pe stoc constituie prejudiciu din cauza nelegalei achiziții, fiind atributul instanței de a aprecia dacă s-au respectat normele în vigoare ( obiectivul 3 )”, se mai arată în documentul procurorilor.

„La acest moment, în dosar este încuviințată o expertiză ale cărei obiective nu le cunoaștem în totalitate și nu a fost desemnat expert în cauză”, susține DNA, în finalul documentului prin care cere strămutarea judecării acestui proces unei alte judecătorii din circumscripția Curții de Apel București.

Cererea de strămutare va fi luată în discuție de CAB în 16 ianuarie.

Acest dosar de corupție este pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din 16 februarie 2009, când fostul director general al CFR a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte cinci persoane, printre care și foști directori ai companiei, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Alături de Necolaiciuc, au mai fost trimiși în judecată Mihail Gabriel Misir, fost director comercial al CN CFR, Viorica Olăeru, fost director al Direcției Economice, Vasile Dragoș Vlăduț, fost șef al Serviciului Aprovizionare, Ilie Vlăduț, fost funcționar în cadrul Serviciului Aprovizionare și Alexandru Nicolae, fost director al Bazei de Aprovizionare Basarab și coordonator achiziții al Serviciului Aprovizionare.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2002 – 2003, în calitate de director general al CN CFR, Mihai Necolaiciuc ar fi semnat 23 de comenzi de achiziții de piese pentru instalații feroviare către SC General Com Electrica SA București. Aceste comenzi ar fi fost semnate ilegal, în lipsa unor acte din care să reiasă necesitatea și oportunitatea achiziției, furnizorul nefiind neautorizat de către Autoritatea Feroviară Română, organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor desemnat să asigure autorizarea și supravegherea tehnică a furnizorilor interni de produse și servicii în domeniul feroviar.

Comenzile ar fi fost semnate fără derularea unor proceduri de achiziții publice și fără încheierea unor contracte prevăzute în mod obligatoriu de lege, potrivit procurorilor DNA.

Ulterior, Necolaiciuc ar fi semnat instrumente de plată în valoare totală de 55,6 miliarde de lei vechi, reprezentând contravaloarea unor mărfuri inutile și cumpărate la suprapreț și ar fi acceptat semnarea nelegală de către alte persoane a unor instrumente de plată.

Necolaiciuc ar fi fost ajutat de subordonații săi Mihail Gabriel Misir, Viorica Olăeru, Dragoș Vlăduț și Alexandru Nicolae.

Prejudiciul estimat cauzat CN CFR a fost de 71,6 miliarde de lei vechi, sumă cu care CN CFR s-a constituit parte civilă în cauză.

Totodată, în perioada 2002 – 2003, Necolaiciuc ar fi semnat patru comenzi către SC Nurelo Prest Com SRL Târgu Jiu (furnizor neautorizat AFER), cu încălcarea prevederilor legale și în lipsa oricăror documente care să ateste necesitatea și oportunitatea achiziției.

Și aceste comenzi ar fi fost semnate fără derularea unor proceduri de achiziții publice și fără încheierea unor contracte prevăzute în mod obligatoriu de lege, susțin procurorii.

Ulterior, Necolaiciuc ar fi semnat instrumente de plată în valoare totală de 25,2 miliarde de lei vechi, acceptând plăți pentru întreaga cantitate de marfă furnizată, reprezentând contravaloarea unor mărfuri inutile și cumpărate la suprapreț. Pentru unele cantități de mărfuri nu au existat comenzi scrise, însă CN CFR le-a recepționat și plătit, susține DNA. De asemenea, Necolaiciuc ar fi fost ajutat de subordonații săi, Mihail Gabriel Misir, Viorica Olăeru, Dragoș Vlăduț și Alexandru Nicolae.

Într-un alt dosar, Necolaiciuc a fost achitat, marți, tot de Judecătoria Sectorului 1, pentru o fraudă de 2,7 milioane euro, în legătură cu achiziționarea unor bunuri în cadrul unui proiect de reconstruire a infrastructurii afectate de inundațiile din 2000. Decizia nu este însă definitivă.

Citește și