DNA critică împărțirea anchetării magistraților, după desființarea SIIJ: „Se fragmentează lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și îi reduce eficiența”

Direcția Națională Anticorupție (DNA) susține desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), dar vrea ca faptele de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați să revină în competența sa, și nu a parchetelor obișnuite, așa cum prevede proiectul adoptat de Guvern luni și intrat pe traseul legislativ în Parlament. DNA crede că proiectul adoptat de Guvern nu reprezintă, din păcate, un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt.

DNA a criticat, marți, actuala formă a proiectului de lege pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție  (SIIJ). Proiectul propus de Ministerul Justiției a fost adoptat, luni, de Guvern, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, vineri, acest proiect.

Potrivit proiectului adoptat, atribuțiile SIIJ ar urma să fie preluate de procurorii anume desemnați de la parchetele obișnuite.

Proiectul de lege adoptat de Guvern a fost înregistrat, marți, la Camera Deputaților, spre dezbarere și adoptare, după ce Biroul permanent a aprobat procedura de urgență solicitată.

Argumentele procurorilor anticorupție

Direcția Națională Anticorupție a publicat reacția față de proiect pe site, în contextul actualelor dezbateri publice.

„Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați. Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice”, a transmis DNA.

SIIJ a fost inființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea  judiciară, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) care avea competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai CSM, conform documentelor oficiale. În vederea operaționalizării SIIJ începând cu data stabilită de legiuitor – 23 octombrie 2018, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

DNA reiterează nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, precizând că aceasta este chiar Direcția Națională Anticorupție.

„Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante”, se arată în documentul citat.

Rezultatele DNA, față de SIIJ

DNA subliniază că, spre deosebire de SIIJ, care nu a trimis în judecată niciun dosar de corupție în sistemul judiciar, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent), și mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.

„Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența”, a comentat DNA.

În plus, DNA atrage atenția asupra nevoii de specializare a procurororilor în combaterea corupției prin mijloace penale.

„Proiectul adoptat de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar”, a transmis DNA.

Potrivit sursei citate, soluția adoptată de Executiv prin acest proiect vizează, dimpotrivă, înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați.

„Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați. Mai mult decât atât, față de prevederile proiectului de lege, competența noilor procurori desemnați pentru a desfășura urmărirea penală în cauzele privind judecători și procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea știrbi în continuare din competența DNA și ar putea afecta activitatea acestei Direcții”, consideră DNA.

Cerințele MCV

Direcția critică și modalitatea de selecție a procurorilor desemnați, printr-o procedură necompetitivă, opinând că este de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar.

DNA consideră că prevederile ce vizează experiență profesională în instrumentarea cauzelor de corupție, care nu este solicitată acestor procurori, ci doar o experiență generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, încalcă în mod evident cerințele exprimate atât de Comisia de la Veneția cât și de rapoartele MCV.

De asemenea, DNA a reacționat, în contextul discuțiilor publice, și la ceea ce numește o serie de atacuri la adresa DNA și afirmații cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiți procurori ai acestei direcții asupra unor magistrați, afirmații care tind să justifice înființarea unor astfel de structuri.

„Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare care, în ciuda dezmințirilor oficiale făcute atât de instituție, cât și de procurorul șef al DNA, continuă să prolifereze în spațiul public. A susține că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați nu reprezintă decât alegații nefondate, nesusținute juridic și menite să discrediteze instituția și să aducă atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori”, susține DNA.

Potrivit instituției, nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupție săvârșite de magistrați fuseseră constituite la plângerile sau denunțurile depuse de cetățeni.

DNA a atacat raportul Inspecției Judiciare

În acest context, DNA a precizat, din nou, că nu este de acord și că a contestat Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din 5 aprilie 2019 având ca obiect respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea și care, potrivit DNA; care este invocat uneori și care a devenit suport al alegațiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA

Concret, la data de 20 ianuarie 2022, față de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecției Judiciare, DNA a formulat o Contestație în anulare întemeiată pe potențiala existență a unui caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a unuia dintre membri completului de judecată care a pronunțat decizia.

Conform expunerii de motive a Ministerului Justiției, controlul care a stat la baza raportului Inspecției Judiciare a acoperit perioada 1 ianuarie 2014 – 31 iulie 2018, iar pe baza datelor rezultate din controlul amintit, prin hotărârea menționată, Plenul CSM a reținut că o serie de practici ale procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători, în modalitățile menționate prin hotărârea Plenului, au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecințe directe în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție.

Prin aceeași hotărâre, Plenul CSM a reținut că „în raport de împrejurările anterior expuse, se poate desprinde concluzia unei afectări a garanțiilor de independență a magistraților care au făcut obiectul cercetării în aceste cauze, ca o consecință directă a modului în care s-a desfășurat urmărirea penală. În desfășurarea procesului penal, organele judiciare trebuie să asigure respectarea strictă a legii, imperativ care se impune atât în ceea ce privește acțiunile celorlalți participanți la procesul penal, cât, mai ales și cu precădere, acțiunile organelor judiciare însele.”

În documentul MJ se precizează că o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea Hotărârea Plenului CSM nr. 225/15 octombrie 2020 a fost respinsă de Curtea de Apel București, soluția primei instanțe fiind menținută prin Decizia nr. 6144 /7 decembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 7433/2/2020.