DNA: Șerban Mihăilescu trebuie condamnat la închisoare cu executare, ca exemplu pentru viitorii demnitari

Procurorul DNA a cerut luni judecătorilor ICCJ condamnarea definitivă a lui Șerban Mihăilescu, zis Miki Șpagă, la doi ani de închisoare cu executare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, pedeapsa urmând să fie dată ca exemplu și să-i „inhibe” pe viitorii demnitari.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reluat, luni, dezbaterile în cazul contestației făcută de procurorii anticorupție împotriva unei decizii a completului de trei judecători al aceleiași instanțe, prin care s-a decis, la finalul lui 2011, condamnarea lui Șerban Mihăilescu la un an de închisoare cu suspendare în dosarul armelor de vânătoare.

La termenul de luni al procesului, Mihăilescu a dat o declarație în fața celor cinci magistrați în care predominant l-a discreditat pe denunțătorul Fănel Păvălache, punând la îndoială calitatea morală a acestuia.

Printre altele, Șerban Mihăilescu le-a arătat judecătorilor că a folosit în permanență în regim exclusiv hotelier Vila nr. 5 din Snagov și că nu a avut niciun fel de beneficiu în urma șederii sale la această vilă de protocol a statului.

Mihăilescu a ținut să menționeze că nu a deținut niciodată cheile de la Vila 5 și că, în alte rânduri, a folosit și alte vile, precum 19 sau 10 din același complex de vile de protocol, de asemenea în regim hotelier.

Instanța a trecut apoi la pledoariile finale, dând cuvântul procurorului DNA, pentru a-și susține contestația.

Procurorul le-a arătat judecătorilor că la completul de trei al instanței supreme au fost reținute în mod greșit circumstanțe atenuante în sarcina fostului demnitar.

„Pedepsele au fost greșit individualizate, la fel ca și cuantumul lor. Reținerea circumstanțelor atenuante s-a făcut în mod greșit. Deși s-au reținut ca și fapte comise primirea de foloase necuvenite și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, instanța a stabilit doar cinci luni de închisoare cu suspendare pentru prima faptă și un an cu suspendare pentru a doua. Instanța a reținut conduita bună avută de inculpat înainte de săvârșirea faptelor, dar a ignorat o serie de împrejurări ce denotă clar caracterul de pericol public precum calitatea acestuia, suma foloaselor primite în mod necuvenit, dar și alte aspecte”, a declarat procurorul, în sala de ședință.

Potrivit procurorului, circumstanțele nu trebuie să fie atenuante în cazul lui Mihăilescu, întrucât acesta s-a folosit de rangul înalt pe care-l deținea pentru a cere armele, cu titlu de folos necuvenit, de la denunțătorul Fănel Păvălache. „Noi credem că circumstanțele nu trebuie să fie atenuante. Inculpatul s-a folosit de rangul înalt și calitatea sa pentru a cere armele de la Păvălache, însă și bunul mers al activității Guvernului a fost perturbat în momentul în care persoane necunosute au intrat cu mașina în curtea instituției, pentru simplul motiv că inculpatul dorea să le vizioneze. Trebuie avut în vedere atitudinea procesuală a inculpatului pe parcursul urmăririi penale, când acesta a încercat tergiversarea anchetei prin refuzul de luare la cunoștință a materialului de urmărire penală”, a explicat procurorul.

Tot procurorul a arătat că o pedeapsă cu suspendare în cazul lui Mihăilescu nu poate constitui un avertisment suficient de serios atât pentru acesta, cât și pentru alți viitori demnitari tentați să cadă în plasa ilicitului penal. „O pedeapsă cu suspendare nu poate constitui un avertisment suficient de serios pentru inculpat. Pedeapsa trebuie să fie exemplară, astfel cât să-i poată inhiba pe cei care ajung în astfel de funcții. Tocmai circumstanțele personale, văzute ca atenuante, nu l-a oprit pe inculpat de la comiterea acestor fapte”, a conchis procurorul DNA.

În final, procurorul a cerut celor cinci judecători înlăturarea circumstanțelor atenuante și condamnarea lui Șerban Mihăilescu la un an de închisoare cu executare pentru fapta de primire de foloase necuvenite și la doi ani de închisoare cu executare pentru nerespectare regimului armelor și munițiilor, astfel încât fostul demnitar să execute în regim de detenție pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de doi ani cu închisoare.

Totodată, procurorul a cerut instanței obligarea lui Mihăilescu la plata a 7.000 de lei către stat, cheltuieli rezidate din urmărirea penală și cercetarea judecătorească.

În decembrie 2011, instanța supremă l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare pe Șerban Mihăilescu, în dosarul în care acesta este acuzat de fapte de corupție în legătură cu primirea mai multor arme de vânătoare de la fostul său consilier Fănel Păvălache.

Potrivit procurorilor, în perioada 12 aprilie 2002 – 30 mai 2002, deținând funcția de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Șerban Mihăilescu a primit de la Fănel Păvălache nouă arme de vânătoare, în valoare totală de 264.000.000 lei vechi, după ce, prin Ordinul nr. 352/15.10.2001, l-a numit pe acesta în funcția de consilier. În perioada aprilie-octombrie 2002, armele au fost deținute, fără drept, de către Mihăilescu, fiind depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov.

Șerban Mihăilescu a fost inițial trimis în judecată în 10 mai 2006. În 14 aprilie 2008, prin decizie definitivă, ICCJ a decis restituirea la DNA a dosarului pentru îndeplinirea procedurilor legate de procedura specială de urmărire penală aplicabilă miniștrilor. În 10 iunie 2009, Senatul a adoptat Hotărârea nr. 8/2009, prin care cerea urmărirea penală a lui Șerban Mihăilescu.