Prima pagină » Știri » DNA și DIICOT ar putea fi reunite într-un singur Parchet Antimafia

DNA și DIICOT ar putea fi reunite într-un singur Parchet Antimafia

30 nov. 2016, 16:25, Știri

Cristina Andrei

DNA și DIICOT ar putea fi reunite într-un singur Parchet Antimafia

DNA și DIICOT vor fi, probabil, reunite în viitor într-o singură structură de tipul unui Parchet Antimafia care să se ocupe atât de corupție, cât și de crima organizată, însă acesta este un plan pe termen lung, a declarat miercuri ministrul Justiției, Raluca Prună.

„Am făcut din DIICOT, instituțional vorbind, exact ceea ce este și DNA-ul. Și am făcut asta în considerarea unei viziuni mai largi, întrucât, nu știu, este de presupus că în 10 ani, nu știu, într-un orizont de timp, pe termen lung de fapt, aceste structuri specializate probabil că vor fi reunite într-una singură. Rămâne de văzut cum evoluează societatea românească. (…) Un tip de Parchet Antimafia, care se ocupă și de corupție și de crimă organizată, dar repet, este un orizont pe un termen foarte lung”, a spus miercuri ministrul Justiției, la Adevărul live.

Pe 16 noiembrie, Raluca Prună a anunțat că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru eficientizarea activității DIICOT și aducerea acestei instituții „în oglindă” la nivelul DNA, printre schimbări fiind eliminarea evaziunii fiscale din aria de competență.

LIVE 🚨 Iranul fierbe. Presa americană: Trump vrea să intervină militar în Iran

23:55

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

„Astăzi am adoptat o OUG care optimizează managementul, structura și organizarea DIICOT. Prevederile, care aduc un plus de valoare activității DIICOT, se referă cu specificitate la întărirea și eficientizarea funcției de conducere a Direcției, la îmbunătățirea organizării interne, și aceasta într-un cadrul mai amplu, a unei discuții pe agenda europeană care, din păcate, cuprinde din ce în ce mai mult chestiuni legate de combaterea fenomenului terorist, a criminalității organizate care de cele mai multe ori finanțează acest fenomen”, a anunțat ministrul la sfârșitul ședinței de Guvern.

Ea a precizat că s-a urmărit de asemenea o „creștere a eficacității urmăririi penale prin consolidarea unei capacități de efectuare a investigațiilor financiare” și prin completarea personalului Direcției cu lucrători de poliție judiciară.

„Temeiul prin care un număr limitat – și anume 40 de lucrători de poliție judiciară – pot fi transferați la DIICOT vine din ordonanța adoptată ca urmare a deciziei Curții Constituționale 51 din 2016. Lucrătorii de poliție judiciară detașați în mod efectiv, din păcate, și spun bine din păcate, se vor putea ocupa numai de punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În mod ideal și DIICOT și alte structuri de Parchet cred că ar trebui să se bucure, din acest punct de vedere, de toate garanțiile pe care, de exemplu, DNA le are prin existența unui corp de poliție judiciară care să facă parte din instituție.

Aceasta este o discuție veche în România, eu știu de ea de cel puțin 16 ani, și sper ca într-un viitor mai degrabă apropiat decât îndepărtat această chestiune să fie tranșată pentru a face posibilă o situație de egalitate între structurile de Parchet”, a detaliat Raluca Prună.

Guvernul a adus prin această OUG și modificări în ceea ce privește competența materială a DIICOT.

„Am eliminat competența DIICOT în urmărirea penală a unor anumite infracțiuni cum ar fi bancruta simplă, accesul ilegal la sistemul informatic, exploatarea cerșetoriei și, cel mai important, evaziunea fiscală. Am făcut acest lucru pentru că evaziunea fiscală este un obiectiv de interes național, strategic, și pentru că împărțirea de competențe între parchetele obișnuite și o direcție specializată cum este DIICOT nu aduce întotdeauna cele mai multe rezultate. Ne-am gândit că emai bine ca evaziunea fiscală să fie în competența exclusivă a unui singur tip de parchete, altele decât direcțiile specializate, astfel încât să putem vedea, într-un termen scurt dacă se poate rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea acestui fenomen”, a explicat ministrul.

Ea a adăugat că s-a modificat și legea cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, fiind inclusă în legislația internă măsuri pentru combaterea fenomenului „luptătorului străin”.

„Am inclus procurorul șef al DIICOT alături de procurorul general de la PÎCCJ și procurorul șef al DNA între persoanele care au competența de a exercita control asupra procurorilor din subordine, am completat prerogativa funcției de conducere pentru procurorul șef al DIICOT prin numirea directă a comisiei de interviu în vederea numirii într-o funcție de procuror în cadrul Direcției și am reglementat funcționarea Departamentului economico-financiar, precum și modul de ocupare a funcției de manager economic la DIICOT”, a mai spus ministrul Justiției.

coruptie diicot dna ministerul justitiei organizare procurori raluca pruna structura