DNA spune că există interceptări și filaje în cazul lui Sorin Blejnar, avocatul lui infirmă

Procurorul DNA a cerut, vineri, instanței supreme să mențină interdicția lui Sorin Blejnar de a părăsi țara, arătând că există interceptări și filaje care dovedesc legătura directă a acestuia cu inculpații din dosarul evaziunii fiscale, susținerile fiind însă infirmate de avocatul fostului șef ANAF.

Curtea de Apel București a decis, în 10 octombrie, ridicarea interdicției de a părăsi țara stabilită de procurorii DNA în cazul lui Sorin Blejnar, în dosarul în care este cercetat, alături de Codruț Marta și Viorel Comăniță, pentru că ar fi sprijinit un grup acuzat de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro.

Decizia a fost contestată de procurorii anticorupție la instanța supremă, care vineri a luat în discuție recursul.

Procurorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a arătat în fața instanței că există indicii temeinice că Sorin Blejnar a săvârșit fapte de natură penală, respectiv că a sprijinit o grupare care s-a ocupat cu evaziunea fiscală, iar prejudiciul în acest caz este de aproximativ 16 milioane de euro. El a precizat că aceste aspecte rezultă din interceptări, care au arătat că au existat discuții directe, „nemijlocite”, între Sorin Blejnar și restul inculpaților din dosar.

De asemenea, procurorul a arătat că există și procesele verbale ale unor supravegheri operative, filaje, de la „întâlnirile conspirative avute de Sorin Blejnar cu membrii grupului, în care discutau mijloace de eludare a legii”.

Potrivit procurorului, „în mod surprinzător”, Curtea de Apel București a reținut, de această dată, că din cele 16.000 de file ale dosarului de urmărire penală nu rezultă că ar exista vreo probă în ceea ce-l privește pe Blejnar.

Procurorul a mai spus că în acest dosar există persoane care se sustrag urmăririi penale, acesta fiind un motiv în plus pentru care ar trebui menținută interdicția în cazul fostului șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Avocatul lui Blejnar, Ovidiu Budușan, a spus că instanța Curții de Apel București a făcut o analiză riguroasă a tuturor probelor din dosarul de urmărire, în sensul că a evaluat toate declarațiile date în cauză și nu a găsit referiri la Sorin Blejnar.

Budușan a arătat în fața instanței că înregistrarea comunicațiilor a fost evaluată de judecătorul de la Curtea de Apel București, care de asemenea nu a găsit referiri la Sorin Blejnar. El a precizat că „la dosar nu se găsesc interceptări directe cu Sorin Blejnar, în cazul acestuia nu există nici măcar mandat de interceptare pe numele său”.

Avocatul a mai spus că nici rapoartele de supraveghere operativă nu fac referire directă la Blejnar, precizând că atunci când a fost chemat telefonic prima oară de către anchetatori, Sorin Blejnar și-a anulat călătoria în străinătate în care se afla și s-a întors imediat în țară pentru a oferi lămuriri procurorului.

Budușan a menționat că, după declarația dată de Blejnar procurorului, magistratul nu a mai dorit să-l audieze sau să-i ceară relații, deși fostul șef al ANAF în mod expres și-a arătat disponibilitatea de a sprijini ancheta.

În ultimul cuvânt, Sorin Blejnar a cerut instanței supreme respingerea recursului DNA și ridicarea interdicției de a părăsi țara. Blejnar a precizat în fața instanței că nu intenționează să plece momentan, dar că își dorește să se bucure de acest drept. El a mai spus că are doi copii minori în întreținere și că nu se ferește de vreo anchetă penală sau de vreun proces.

Instanța supremă a rămas în pronunțare în acest caz, urmând să stabilească dacă menține decizia Curții de Apel București sau dacă Blejnar rămâne cu interdicția de a părăsi țara.

În 3 octombrie, procurorul DNA care instrumentează dosarul fostului șef al ANAF a emis o ordonanță prin care a prelungit cu 30 de zile măsura prin care lui Blejnar i-a fost interzis să părăsească țara.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală Sorin Blejnar că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracțional care a inițiat un amplu mecanism evazionist, vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantități de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În acest caz mai sunt cercetați Viorel Comăniță – fostul director al Autorității Naționale a Vămilor, Dan Secăreanu – fostul șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Constanța, Codruț Marta – fostul șef de cabinet al lui Blejnar, soții Radu și Dana Nemeș, Mihai Gulea, Ștefan Pușcașu și Ovidiu Ioan Moldovan.

Direcția Națională Anticorupție a solicitat instituirea sechestrului asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile și imobile aparținând lui Sorin Blejnar, Codruț Marta și Viorel Comăniță.

Potrivit Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeș și Dana Nemeș ar fi constituit și coordonat o grupare infracțională organizată prin inițierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piața internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize și TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziționată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin stațiile de distribuție de carburanți.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupție arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecție”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruț Marta (dat dispărut din 25 mai și dat în urmărire internațională din 30 mai – n.r.) și Viorel Comăniță.

Sorin Blejnar este judecat, alături de fostul său șef de cabinet Codruț Marta, și într-un alt dosar, fiind acuzat de procurorii DIICOT Brașov pentru complicitate la evaziune fiscală și sprijinire a unui grup infracțional organizat.