DOCUMENT. Cum a folosit Nicolae Ceaușescu rezerva de aur a României. Dezvăluirile în premieră ale BNR

Banca Națională a României (BNR) a publicat recent un caiet de studii în care este prezentată evoluția rezervei de aur a țării în perioada 1946 – 1989, respectiv în timpul regimului comunist.

Dezvăluirile în premieră făcute de repzentanții BNR arată cum Nicolae Ceaușescu a foslosit stocul de aur al băncii pentru a accelera plata datoriei externe, fapt care a adus la dezechilibrarea economiei României și chiar slăbirea ei.

Pe site-ul Băncii Naționale a României sunt prezentate pentru lucrări ample prin intermediul cărora se încearcă reconstituirea istoriei sotuclui de aur al băncii. Cea în care se prezintă ce s-a întâmplat în perioada comunistă cu rezerva de aur a României reprezintă ce de-a treia parte.

În perioada 1946-1989 acoperirea leului în aur nu mai reprezintă un punct central din cauza schimbărilor intervenite în plan internațional în ceea ce privește rolul metalului prețios, preucm și din cauza măsurilor luate d eregimul comunist care au dus la implementarea unei economii centralizate. Totodată, în această privință a jucat un rol extrem de important interzicerea deținerii aurului de către populație.

Ce efecte au avut politicile impuse de Nicolae Ceaușescu în privința valorizării aurului

Astfel, materialul realizat de BNR prezintă evoluția valorică, în lei, precum și cea cantitativă, în kilograme, a aurului aflat în tezaurul Băncii Naționale sub forma lingourilor și a monedelor, precum și al celui aflat în afara acestuia. Totodată, prezintă și evoluția aurului din străinătate (Banca Reglementelor Internaţionale, Banca Angliei, UBS Zurich, Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Naţională a Ungariei, Banca Naţională a Cehoslovaciei, Banca Naţională a Elveţiei etc.)

Datele au fost obținute în urma cercetării surselor aflate în Arhiva BNR, completate şi comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la Arhivele Naţionale ale României.

În analizarea datelor au apărut și dificultăți din cauza statisticilor „fictive” întocmite de autoritățile comuniste.

Stocul de aur a fost folosit, în perioada 1946-1989, cu precădere la finanţarea deficitelor balanţei de plăţi a ţării, fapt care a dus la o scădere dramatică în primul deceniu din perioada menționată. Ulterior, au urmat etape de valorificare a aurului, survenite în urma celor de acumulare.

Datoria externă a României, achitată datorită rezervei de aur

În epoca comunistă au fost monitorizate cu atenție intrările şi ieşirile de aur din tezaurul BNR, precum și motivul acestora. Mișcările au fost puse în legătură cu evenimente şi fenomene petrecute pe plan intern şi internaţional între momentul etatizării Băncii Naţionale a României şi anul prăbuşirii regimului comunist.

Au fost analizate următoarele: deciziile de la Bretton Woods (1944) cu privire la rolul aurului în funcţionarea sistemului monetar internaţional, crearea activului de rezervă special al Fondului Monetar Internaţional, DST sau „aurul-hârtie”, renunţarea la etalonul aur-devize, precum şi atribuţiile Băncii Naţionale a României (Banca RPR–Bancă de Stat şi, apoi, Banca Naţională a RSR) în deţinerea şi administrarea metalelor preţioase, conform reglementărilor impuse un regim restrictiv în ceea ce privește aurul.

De asemenea, s-au luat în considerare în valorificarea stocului aur al BNR și achitarea sancţiunilor din Tratatul de pace de la Paris şi plata importurilor de cereale, de tehnologie, precum și depunerea cotei de membru al Fondului Monetar Internațional (FMI) şi achitarea anticipată a datoriei externe.

Documentul intergral publicat de BNR poate fi descărcat AICI.

Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989) by Gandul.info on Scribd