DOCUMENTAR | Rusia recurge iar la retorica nucleară. Deranjat că Suedia și Finlanda vor să adere la NATO, Kremlinul amenință cele două state nordice cu armele nucleare

Oficialii americani au spus că aderarea Suediei și Finlandei la NATO a fost pentru ambele state nordice „un subiect de discuție și pentru mai multe sesiuni”. Demnitarii au vorbit despre acest lucru cu miniștrii de externe ai alianței nord-atlantice, discuții la care au participat și reprezentanții celor două state.

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, spunea că nu este nevoie de organizarea unui referendum pe tema aderării țării sale la Alianța Nord-Atlantică pentru că este clar că majoritatea populației este de acord cu aceasta. Oficialul a spus că, până anul trecut, a avut dubii cu privire la sprijinul public și politic pentru aderarea la NATO, însă că lucrurile s-au schimbat anul acesta, odată cu invazia rusească în Ucraina. La rândul ei, șefa guvernului suedez, Magdalena Andersson, a declarat că țara sa „nu exclude” o candidatură de aderare la NATO ca o consecinţă a invaziei ruse în Ucraina, după ce îşi exprimase până acum opțiunea de a vedea Suedia rămânând în afara alianţelor militare.

Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Federația Rusă

Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Federația Rusă. Înainte de invazia rusă din Ucraina, statul nordic – care în 1939 a reușit să alunge armata sovietică în timpul Războiului de Iarnă – era mândru de neutralitatea sa. Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în 1917 şi a purtat două lupte împotriva acesteia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma cărora a pierdut un teritoriu.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Finlanda a aderat la Națiunile Unite în 1955, la OECD în 1969, la Uniunea Europeană în 1995 și la zona euro de la începutul ei în 1999. În această perioadă, a construit un amplu stat social. Finlanda s-a industrializat târziu, rămânând țară predominant agrară până în anii 1950. După aceea, dezvoltarea economică a fost rapidă, astfel încât, cu un venit pe cap de locuitori de 49.000 de dolari în 2011, Finlanda este una dintre cele mai bogate țări din lume. Conform unor date statistice, are cel mai bun sistem de educație din Europa și este considerată una dintre cele mai pașnice și mai competitive țari din punct de vedere economic. S-a clasat și ca una dintre țările lumii cu cea mai mare calitate a vieții. De curând, Finlanda a anunţat și un exerciţiu militar în vestul teritoriului său, cu participarea Marii Britanii, a SUA, a Letoniei şi Estoniei.

Ultimul război în care Suedia a fost direct implicat a fost în 1814. De atunci a fost permanent în stare de pace și a menținut o politică oficială de neutralitate în afacerile externe. În anul 2014, Suedia a sărbătorit 200 de ani de pace continuă, mai mult decât Elveția. Suedia a fost formal neutră atât de-a lungul războaielor mondiale, cât și în Războiul Rece, deși s-a îndreptat în mod deschis din 2009 către cooperarea cu NATO.

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că, în cazul în care Suedia şi Finlanda se vor alătura NATO, Rusia va trebui să îşi consolideze forţele terestre, navale şi aeriene în Marea Baltică. Medvedev a ridicat, de asemenea, în mod explicit, ameninţarea nucleară, spunând că nu se mai poate vorbi despre un „statut non-nuclear al Balticii” – unde se află şi exclava rusă Kaliningrad, între Polonia şi Lituania. „Echilibrul trebuie restabilit”, a spus Medvedev, care a fost preşedinte al Rusiei din 2008 până în 2012. El a adăugat că speră ca Finlanda şi Suedia să dea dovadă de raţiune. În caz contrar – a spus Medvedev – acestea vor trebui să accepte ideea că vor avea în apropierea lor arme nucleare şi rachete hipersonice.

Rusia și-ar fi modernizat buncărele de stocare a armelor nucleare din enclava Kaliningrad

Din anul 2018, Rusia și-ar fi modernizat buncărele de stocare a armelor nucleare din enclava Kaliningrad, de la Marea Baltică. Federația Oamenilor de Știință Americani a dat la acea vreme publicității o serie de imagini din satelit care surprind ceea ce părea a fi o extindere a capacităților de stocare de armament nuclear din enclava Kaliningrad.

„Remarcăm toate amprentele tipice de depozitate rusească a armelor nucleare”, a declarat atunci Hans Kristensen, directorul programului de informare nucleară al FAS. „Există un perimetru extern încadrat excesiv de garduri. Buncărele au în jurul lor garduri triple. Acestea sunt doar două trăsături tipice metodelor rusești de stocare”, a adăugat el.

Expertul a atras însă atenția că „aceste imagini nu demonstrează că există arme nucleare în Kaliningrad, ci ilustrează un sit activ”. Mai precis, nu este clar dacă instalațiile de stocare au fost modernizate pentru a putea adăposti în scurt timp focoase nucleare, a precizat Hans Kristensen. Însă, președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat la începutul anului 2018 că Rusia a montat un avanpost de rachete Iskander cu capacitate nucleară în Kaliningrad.

Lituania a spus că ameninţările Rusiei nu sunt nimic nou şi că Moscova a desfăşurat arme nucleare la Kaliningrad cu mult înainte de războiul din Ucraina. NATO nu a răspuns, deocamdată, avertismentului Rusiei. Totuşi, posibila aderare a Finlandei şi a Suediei la NATO – fondată în 1949 pentru a asigura securitatea occidentală împotriva Uniunii Sovietice – ar fi una dintre cele mai mari consecinţe strategice ale războiului din Ucraina.

Amenințarea lui Medvedev a fost întărită și de Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse

Aceste ţări „trebuie să înţeleagă consecinţele unei asemenea măsuri pentru relaţiile noastre bilaterale şi pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus, Maria Zaharova, într-un comunicat, potrivit AFP. „A fi membru NATO nu le poate întări securitatea naţională. De facto, Finlanda şi Suedia vor fi în prima linie a NATO”, a adăugat Zaharova.

Rusia consideră NATO o ameninţare existenţială, iar ofensiva sa în Ucraina a fost justificată de Kremlin prin ambiţiile atlantiste ale Kievului şi sprijinul politic şi militar occidental acordat acestei ţări vecine Rusiei.

În plus, Rusia este îngrijorată de implicarea statelor NATO non-artice în activitatea militară a alianţei la latitudinile nordice şi constată riscurile de incidente neintenţionate cu forţele alianţei din Arctica. Acest lucru a fost declarat pentru TASS de Nikolai Korchunov, ambasadorul general al Ministerului de Externe al Rusiei, preşedintele Comitetului înalţilor funcţionari al Consiliului Arctic. În opinia diplomatului rus, intrarea Suediei şi Finlandei în NATO va avea un impact negativ asupra securităţii şi încrederii în Arctica. „Cu siguranţă, extinderea NATO în detrimentul ţărilor tradiţionale care nu fac parte din blocul militar nu va contribui la securitatea şi încrederea reciprocă în Arctica, pe care Rusia o susţine în mod constant”, a spus el, comentând posibila intrare a acestor ţări în alianţă.

Autor

Radu Cristian

Radu Cristian ... vezi toate articolele