DOCUMENTUL care confirmă toate temerile din cazul Colectiv. Marile probleme constatate în spitalele unde au ajuns răniții
În ciuda asigurărilor date de fostul ministru al Sănătății, la scurt timp după tragedie, că „ce se poate face și în Germania facem și noi aici”, lucrurile nu au stat tocmai așa. Izolarea răniților din Colectiv în secții de terapie intensivă dedicate nu a fost posibilă decât în 6 din 11 spitale, unde s-a constatat, totodată, insuficiența personalului de îngrijire pentru pacienții critici. De asemenea, potrivit raportului Ministerului Sănătății, spitalele nu pot controla eficient infecțiile, în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major. Totodată, nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile – screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de risc și, deși exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate.
Există personal medical suficient pentru cazurile grave?
Există resurse suficiente pentru gestionare unor cazuri de asemenea complexitate?
Ar trebui ca România să ceară ajutor internațional din partea țărilor care au competență mai mare în domeniu?
Există vreun demers al Ministerului Sănătății de a apela la expertiza internațională în astfel de cazuri?
Realitatea a confirmat că, în ciuda eforturilor supraomenești ale medicilor sitemul de sănătate din România a fost depășit în fața unei tragedii de o asemenea amploare. De altfel, la zece zile de la incenciul din Colectiv „Alianța Medicilor pentru modernizarea sistemului medical”, o organizație de medici din toată România, fondată de 4 medici de la Spitalul Universitar de Urgență și de la Institutul Oncologic din București, au acuzat autoritățile că au gestionat prost criza răniților și că liderii au încercat doar să dea bine în fața camerelor de filmat. „Noi ca stat nu avem condiții de a trata marii pacienți arși și nu am avut niciodată”, au acuzat medicii respectivi, spunând că pacienții arși de la Colectiv ar fi trebuit transferați cât mai rapid în străinătate, acolo unde există dotări. Doctorii au susținut că acest lucru s-a făcut mai degrabă la presiunea ONG-urilor și prin sprijinul societății civile și a românilor din diaspora. Ei l-au acuzat pe ministrul interimar al Sănătății Nicolae Bănicioiu, pe secretarul de stat Raed Arafat, pe doctorul Ioan Lascăr și pe doctorul Dan Mircea Enescu că ar fi încercat să mușamalizeze situația reală din timpul crizei generate de tragedia din Colectiv.
Concluziile în cazul răniților din Colectiv, din raportul Ministerului Sănătății, făcut public luni, 28 decembrie
1. Probele microbiologice au relevat cazuri de infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați, această situație medicală fiind specifică bolnavilor cu arsuri extinse, la care apărarea locală oferită de piele nu mai există și care au fost supuși unui număr mare de manopere medicale. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de opt – zece ori.
2. Izolarea răniților din Colectiv în secții de ATI special dedicate a fost posibilă numai în șase dintre cele 11 spitale în care victimele au fost tratate, nu însă în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic.
3. În spitale lipsește sau este insuficient personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru unul – doi pacienți critici) este mai mult decât insuficient, ceea ce determină ca riscul de infecție să crească
Dintre cele 11 spitale, șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic.
4. Diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la opt dintre spitale, la celelalte patru laboratorul fiind externalizat. Metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate.
5. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor, dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.
6. Nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile – screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de risc. Deși exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din unitate.
Care este starea răniților
Patru răniți în incendiul din Colectiv mai sunt internați în spitalele din Capitală, unul fiind în stare critică, iar în cele din străinătate mai sunt 19, printre care un cetățean german.
Din datele centralizate la Ministerul Sănătății, în prezent, 23 de răniți în incendiul de la Colectiv se află internați în spitalele din țară și din străinătate.
În spitalele din București sunt internați patru dintre răniți, unul fiind în stare critică. La Spitalul Floreasca sunt doi pacienți, iar ceilalți doi sunt internați la Spitalul Bagdasar și respectiv Institutul „CC Iliescu”.
Până în prezent au fost externate 76 de persoane care au primit îngrijiri medicale în spitalele din București.
Un număr de 39 de răniți din Colectiv au fost transferați în spitale din străinătate. Luni mai sunt internați în aceste unități 19, printre care un cetățean german.
În Belgia sunt internați opt pacienți, în Marea Britanie și Olanda – câte trei, în Austria și Germania – câte doi, iar în Israel – unul, toți fiind stabili.
În urma incendiului din data de 30 octombrie 2015 din Colectiv și-au pierdut viața 63 de persoane, dintre care 27 de persoane au murit în aceeași noapte, iar ulterior 24 în spitalele din țară și 12 dintre răniții transferați în străinătate.