DOCUMENTUL OFICIAL a fost publicat. Cum motivează Guvernul că SRI a devenit organ special de cercetare penală
Ordonanța de Urgență care modifică Codul de Procedură Penală, legea privind organizarea judiciară, legea DIICOT și legea SRI, pentru a pune în acord legislația cu decizia CCR de a cere clarificarea statutului SRI în raport cu anchetele penale ale procurorilor, a fost pusă în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Justiției. Măsura survine după ce textul a fost adoptat deja în ședință de Guvern, dar înainte de a fi publicat în Monitorul Oficial.
În nota de fundamentare a ordonanței, Guvernul explică de ce a decis să introducă posibilitatea, în Codul de Procedură Penală, ca SRI să fie desemnat de procurori organ special de cercetare penală, pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în cazul infracțiunilor de terorism și cele privind siguranța națională.
„Propunerea este motivată de faptul că, la nivelul Serviciului Român de Informații, se deține un fond consistent de date și informații privind existența unor amenințări grave și iminente la adresa securității naționale ce au corespondent în infracțiuni de terorism, spionaj, criminalitate organizată transfrontalieră, criminalitate informatică, pe care, în calitate de organ de constatare este obligat să le transmită organelor de urmărire penală. Pentru a nu afecta cooperarea cu organele judiciare în instrumentarea și documentarea acestor infracțiuni grave care să lezeze realizarea securității naționale și pentru a răspunde criticilor de neconstituționalitate, se impune atribuirea calității de organ de cercetare penală specială unor cadre specializate din cadrul Serviciului Român de Informații”, se arată în documentul respectiv.
Totodată, documentul mai arată că accesul procurorilor și polițiștilor judiciari din subordinea acestora la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor se va face „nemijlocit”, fără intervenția sau accesul SRI. „Prin măsuri tehnice, se va realiza partajarea infrastructurii (servere de management al interceptării și console de administrare și operare) astfel încât să se realizeze accesul nemijlocit și utilizarea independentă de către organele de urmărire penală„, se mai arată în documentul respectiv.
Guvernul mai arată că aceste modificări legislative reprezintă o măsură de urgență care să asigure activitatea organelor judiciare și că discuția privind o instituție privind interceptările este una de durată, dând exemplu Franța, unde de 10 ani un astfel de centru nu este încă funcțional pe deplin.
„Organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice este un demers care presupune o dezbatere publică amplă, compararea experiențelor altor sisteme în acest domeniu de drept raportat la particularitățile și organizarea sistemului românesc, precum și o fundamentare comprehensivă privind resursele necesare unei astfel de structuri. Se reține, comparativ, demersul realizat de autoritățile franceze prin Decretul nr.1405 din 17 noiembrie 2006, până în prezent nefiind complet operațională Platforma Unică privind Interceptările Judiciare”, mai arată Guvernul în motivarea actului său normativ.
Cele patru direcții pe care acționează Guvernul
Ordonanța de urgență a Guvernului vine în urma deciziei CCR de a declara neconstituțional alineatul 1 al articolului 142 din Codul de Procedură Penală, în care se stabilea că procurorii pot desemna, pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, în afară de polițiști, și „alte organe specializate ale statului”. Sintagma, care se referă la SRI, a fost considerată neclară, lucru inacceptabil într-un domeniu de reglementare care privește restrângerea temporară a unor drepturi fundamentale ale cetățenilor. Mai mult, judecătorii au arătat că SRI nu are atribuții de organ de cercetare penală, astfel că probele strânse de SRI în numele procurorilor, prin interceptări sau filaje, sunt în afara legii, în condițiile legislative prezente.
Prin OUG, Guvernul elimină sintagma respectivă din Codul de Procedură Penală și adaugă în schimb posibilitatea ca unii agenți SRI să poată fi desemnați, prin ordin al Procurorului General, organe speciale de urmărire penală, strict pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică și strict în domeniul terorismului și al infracțiunilor privind siguranța națională (domenii în care SRI desfășura și până în prezent acte de constatare a infracțiunilor, pe care ulterior le puteau transmite procurorilor, în vederea urmăririi penale).
Prin schimbarea legii privind organizarea judiciară, Guvernul dă posibilitatea parchetelor din subordinea Ministerului Public să își înființeze servicii tehnice prin care să poată pune în aplicare singure mandatele de supraveghere tehnică, precum și să aibă propriul corp de polițiști judiciari, pentru această activitate.
Tot aici, Guvernul stabilește că activitatea de interceptare a comunicațiilor din Centrul SRI, efectuată de procurori și polițiști judiciari, va fi verificată o dată la 6 luni de un judecător desemnat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Legea DIICOT este modificată în același sens – să aibă poliție judiciară.
Legea SRI se modifică prin faptul că serviciul secret este obligat să asigure accesul „nemijlocit și distinct” al procurorilor și polițiștilor judiciari desemnați de aceștia la infrastructura tehnică a Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor.
Tot în legea SRI se introduce și excepția de la faptul statuat și până acum, că SRI nu poate efectua acte de urmărire penală, care adaugă că SRI poate fi desemnat organ special de urmărire penală, în condițiile Codului de Procedură Penală, adică doar pe executare a mandatelor de supraveghere tehnică din dosarele privind terorismul și infracțiunile de siguranță națională.