Doi pacienți s-au infectat în Spitalul Elias din cauza săpunului contaminat. Ministrul Sănătății: ne îndreptăm contra producătorului

Bănicioiu a precizat că săpunul contaminat a fost găsit atât la Elias, cât și la două spitale din Focșani și Târgu Mureș.

„Problema a fost descoperită de Spitalul Elias. Ei au anunțat Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și Institutul Național de Sănătate Publică, au recoltat imediat probele și a fost interzisă acea susbstanță. A fost anunțat producătorul și (săpunul – n.r.) a fost retras din orice unitate sanitară din România”, a mai declarat ministrul Sănătății.

Potrivit lui Bănicioiu, în prezent se fac teste la spitalele din Focșani și Târgu Mureș, unde, până acum, nu a fost găsit niciun caz de pacient infectat.

„Nu este vorba de mai multe persoane infectate. A fost vorba numai la Elias de două astfel de infecții. Ambele sunt monitorizate. Există costituit un grup de alertă, sper să nu fie mai multe cazuri. Ancheta a fost începută, direcțiile de sănătate publică au retras acest produs. Săpunul lichid a fost achiziționat conform procedurilor. În general aceste produse participă la licitații în baza unor certificate de conformitate. Sunt la fel ca în UE. Ei, când au participat la licitație, au adus acele certificate. (…) Acele certificate sunt în acord cu ceea ce prevede legislația europeană, avem chiar o directivă. Testele sunt făcute de producător și acele teste sunt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declarație falsă și de o testare, probabil, impropie”, a mai spus Bănicioiu, care a precizat că producătorul săpunului respectiv este o firmă din Târgu Mureș.

Ministrul Sănătății a subliniat că, în același context, că autoritățile se vor îndrepta împotriva producătorului. „În general, la licitație, prețul primează la orice produs, dar trebuie să respecte toate normele și să aibă avizele necesare. Nu este o scuză că prețul a fost ieftin”, a adăugat demnitarul.

Un bebeluș și un bolnav de cancer internați la Spitalul Elias s-au infectat, riscând să intre în șoc septic, din cauza unui săpun lichid, folosit de personalul unității, care era contaminat masiv, produsul fiind retras de la utilizare, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, directorul medical Dana Safta.

Suspiciunea de infecție cu bacteria Serratia a fost identificată, în 30 iulie, la un copil născut prematur și la un bolnav de cancer, ambii având imunitate scăzută.

„Ne-am întrebat de unde putea să apară infecția cu Serratia. Firește că ne-am dus cu gândul la săpunul dezinfectant, săpun lichid, pe care îl avem în dotare din martie 2014, câșigător la licitația pentru materiale de dezinfecție”, a spus directorul medical de la Spitalul Elias, Dana Safta.

Ea a mai precizat că produsul era folosit de personalul medico-sanitar, inclusiv de cel din sălile de operație – chirurgi, asistente de sală, medici anesteziști -, aceștia din urmă trebuind, conform indicațiilor de folosire a săpunului, să îl aplice de două ori pe mâini, înainte să își pună mănușile din latex.

Imediat după apariția suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum și din unele care erau sigilate.

„Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni: în blocul operatoriu, în secțiile care au paturi și pacienți, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă: în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia”, a spus Safta.

Au fost apoi trimise la Institutul Cantacuzino probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz și din patru flacoane sigilate, alese întâmplător și s-a confirmat existența acelorași tulpini în toate probele.

„Probele recoltate de la pacienți au confirmat că tulpinile sunt identice cu cele izolate din săpun. Pacienții cu imunodeprimare, cum erau cei doi, puteau face septicemii, șocuri septice. Nu am ajuns la o complicație majoră, dar nu poți untiliza un produs pentru dezinfecție care după utilizare încarcă de nu știu câte ori pielea chirurgului. Practic, prin spălare, eu, chirug, cu acest produs îmi infectam tegumentele, așa mai bine nu mă spălam cu nimic că oricum tegumentele erau mai curate decât cu «soluție antiseptică». La o soluție antiseptică încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor”, a mai spus directorul medical.

Produsul a fost retras imediat. „Am retras tot lotul din secții, și ce era deschis, și sigilat, dar și dispozitivele prin care ajungea săpun în secții. Am luat probe din toate sistemele și erau contaminate. Am sistat distribuirea săpunului prin aceste sisteme. Am avut în contract peste 2.000 de flacoane, din luna martie. Știu că am returnat 241 de flacoane, câte mai erau sigilate în depozitul de materiale. Va trebui să schimbăm toată tubulatura, vom vedea cine va pălti daunele. (…) Modul în care noi ne cumpărăm materialele, care rezultă dintr-o licitație, la prețul cel mai mic, netestate (de spital, n.r.), ne duc la asemenea incidente”, a mai spus Safta, adăugând că produsele respective sunt autorizate de laboratoare mari.

În urma sesizărilor, în 29 septembrie, Ministerul Sănătății (MS) a transmis o notă către toate spitalele din țară prin care a cerut retragerea din uz a săpunului Maxil.

„Ca urmare a identificării într-un spital a unei contaminări masive microbiene a săpunului bacterian Maxil produs de SC Romchim România SRL, se recomandă unităților sanitare să nu utilizeze acest produs biocid provenit din loturile 729, 409, 225”, arăta adresa MS trimisă direcțiilor de sănătate publică (DSP).

Un flacon de un litru din acest săpun costă 18 lei.