Dosar penal în scandalul cărnii. Administratorul firmei din Blaj care ar fi vândut carne de cal etichetată ca vită, cercetat pentru înșelăciune

Administratorul firmei din Blaj care ar fi vândut carne de cal etichetată ca vită este cercetat penal pentru înșelăciune privind calitatea mărfurilor, după ce în cazul lotului de carne găsit în Ilfov și etichetat ca fiind vită s-a stabilit că era vorba despre carne de cal, informează Mediafax.

Șeful Poliției Județene Alba, chestorul Nicolae Căbulea, a declarat, vineri, într-o conferință de presă la Alba Iulia, că administratorul societății din Blaj care ar fi vândut carne de cal etichetată drept vită este cercetat penal pentru înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, faptă pentru care riscă o pedeapsă de până la șapte ani de închisoare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Căbulea a spus că pe numele administratorului societății a fost întocmit un dosar penal care este înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj.

El a afirmat că în acest caz încă se așteaptă rezultatul analizelor de laborator asupra probelor prelevate din carnea găsită la firma din Blaj, care au fost trimise la un laborator specializat din București.

Întrebat dacă mai sunt cercetate și alte persoane în acest caz, Căbulea a răspuns că nu poate confirma acest lucru în momentul de față, pe motiv că ancheta este în curs.

300 de kilograme de carne de vită, bănuite a fi cal

La rândul său, prefectul de Alba, Gheorghe Feneșer, a declarat, în aceeași conferință de presă, că rezultatele analizelor de laborator vor fi primite cel mai probabil sâmbătă, precizând că în funcție de acestea vor fi dispuse sancțiuni pentru societatea din Blaj.

El a spus că în urma controalelor coordonate de ANSVSA au fost descoperite în București pachete de trei-cinci, până la 12 kilograme de carne etichetată ca vită, dar care era de cal.

Feneșer a afirmat că, în urma verificărilor, s-a ajuns la societatea din Blaj care a distribuit această carne.

Potrivit acestuia, se presupune că, în total, aproximativ 300 de kilograme de carne etichetată ca vită, dar pentru care există suspiciuni că ar fi de cal, au ajuns pe piață, această cantitate fiind dedusă în urma analizei evidențelor contabile ale firmei.

El a explicat că firma din Blaj s-a aprovizionat cu aproximativ o mie de kilograme de carne, iar în prezent circa 700 de kilograme de carne au fost descoperite în depozitele acesteia.

Ministrul Agriculturii a declarat miercuri, în legătură cu carnea de cal etichetată drept carne de vită găsită într-un depozit din Ilfov, că este imposibil să nu fie depistate neregulile, precizând că angajamentul față de consumator este: „Toleranță zero pentru fraudă sau nereguli!”

„Controalele noastre își arată eficiența. Este imposibil să nu depistăm neregulile acolo unde acestea există. Din păcate, mai sunt și persoane iresponsabile care nu înțeleg că acolo unde depistăm fraude, închidem unitatea. Angajamentul nostru față de consumatorul din țară și din afara ei e foarte clar: Toleranță zero pentru fraudă sau nereguli!”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Drumul până la „vrăbioara de vită” care s-a dovedit a fi cal

Carnea de cal etichetată drept „vrăbioară de vită” a fost descoperită recent în depozitul din județul Ilfov al firmei Ara Meat Center de către inspectorii ANSVSA, care au stabilit că aceasta provine de la un depozit frigorific din Alba și au dispus retragerea produselor care au fost distribuite către comercianți.

O parte din carnea de cal etichetată drept carne de vită a fost trimisă de la depozitul din județul Ilfov la șapte restaurante și unități de tip fast-food, produsele nemaifiind găsite la aceste unități întrucât au fost achiziționate cantități mici, de trei-patru kilograme, după cum gândul a scris AICI.

Directorul firmei care deține depozitul din Ilfov, Georgios Ladopoulos, a spus că nu a știut nimic despre natura cărnii pe care a livrat-o și care era etichetată drept „vrăbioară de vită”.

Ladopoulus a explicat că a avut pe stoc 212 kilograme de vrăbioară, provenite de la firma Ady Salve din Blaj, dintre care o parte a fost livrată către șapte restaurante și unități de tip fast-food.

El a adăugat că, în acest moment, în depozit există pe stoc încă aproximativ 300 de kilograme de carne provenită de la societatea Ady Salve, etichetată drept „antricot și pulpă de vită”.

Totodată, președintele ANSVSA, Mihai Țurcanu, a spus că au fost sesizate Poliția Ilfov și Poliția Alba, pentru a se verifica de unde provine carnea, existând posibilitatea ca aceasta să fi fost adusă ilegal în unitatea de depozitare.

Prefectul de Alba, Gheorghe Feneșer, a declarat, joi, că reprezentanții firmei Ady Salve Blaj care ar fi distribuit carne de cal etichetată ca fiind de vită riscă până la șapte ani de închisoare dacă se va dovedi acest lucru.

„Inspectorii DSVSA au făcut un control la societatea Ady Salve Blaj, unde s-a constatat existența unei cantități de peste 600 kilograme de carne de vită de opt sortimente. În urma verificărilor au fost prelevate probe de la aceste cantități. S-a luat măsura sechestrului acestei cantități pe perioada verificărilor și până la momentul în care vor sosi rezultatele de la institutul abilitat”, a spus Feneșer.

El a precizat că firma Ady Salve Blaj a cumpărat diferite cantități de carne de la București, Botoșani și Brașov. Carnea achiziționată era sub formă de pachete mai mari, de vracuri, iar pe acestea era trecută o singură etichetă.

„Ei, în momentul în care au cumpărat, știau că nu au voie să o vândă decât angro. Au vândut-o, se pare, en-detail. Legea nu este permisivă, pentru că stipulează ca fiecare pachet de carne să fie etichetat separat. Ei au fabricat niște etichete, au lipit pe pungile de carne, după care au înstrăinat-o. Se pare că la București au fost descoperite câteva pachete cu proveniență Blaj în care nu era carne de vită, era carne de cal”, a mai spus Feneșer.

DSVSA Alba a confiscat întreaga cantitate de carne găsită în depozitele societății, peste 757 de kilograme, urmând să decidă ce va face cu aceasta după ce va primi buletinele cu rezultatele analizelor.

Premierul francez Jean-Marc Ayrault a declarat, joi, la o conferință comună de presă cu Victor Ponta, aflat în vizită la Paris, că Franța a apreciat foarte mult ajutorul dat de România în scandul cărnii de cal. „România a fost acuzată pe nedrept în acest scandal”, a comentat secundul lui Hollande.

Cronologia scandalului cărnii de cal

Scandalul cărnii de cal descoperite în produse congelate care ar fi trebuit să conțină carne de vită a izbucnit în urmă cu o lună și s-a extins treptat, căpătând o dimensiune europeană, relatează AFP, care prezintă o cronologie a etapelor-cheie ale acestui scandal.

– jumătatea lunii ianuarie 2013: Autoritățile irlandeze descoperă că hamburgerii vânduți în Marea Britanie și în Irlanda conțin carne de cal. Zeci de milioane de produse sunt scoase de pe rafturi.

– 7 februarie: Agenția britanică pentru siguranța alimentară (FSA) anunță că lasagna, produsă de gigantul produselor congelate Findus, ce trebuia să fie de vită conține în unele cazuri până la 100 la sută carne de cal.

– 8 februarie: Implicarea subcontractantului francez, Comigel, care a produs produsele congelate pentru Findus, dar și a mai multor distribuitori. Comigel anunță retragerea tuturor produselor sale și acuză unul dintre furnizori, societatea franceză Spanghero, care afirmă că a importat carnea din România.

– În Suedia, gigantul agroalimentar Findus retrage lasagna congelată, urmat de alte grupuri alimentare suedeze.

– 9 februarie: Societatea Spanghero care a declarat că a cumpărat carnea de vită de „origine Europa” și pur și simplu a revândut-o, anunță că va da în judecată producătorul român.

– Findus se declară „înșelat” și anunță o plângere prin filiera sa din Franța. Grupul declară că frauda s-ar putea întinde până în august 2012.

– Paris prezintă primele rezultate ale anchetei efectuate de direcția de combatere a fraudelor, dezvăluind un circuit comercial al cărnii în cauză care trece prin Cipru și Olanda.

– În România este deschisă o anchetă.

– 10 februarie: După Findus, care depune plângere, Comigel apreciază că a fost „păcălită” și anunță că „solicită compensații”.

– 11 februarie: În Franța sunt inspectate companiile de către agenția de combatere a fraudelor.

– Bucureștiul dezminte orice nereguli.

– O anchetă este deschisă în Olanda

– 12 februarie: Testele efectuate asupra mărcii de produse congelate franceze Picard arată prezența cărnii de cal în lasagna. O anchetă judiciară pentru înșelătorie este deschisă la Paris.

– 13 februarie. Reuniune de criză la Bruxelles. Uniunea Europeană anunță o campanie de teste ADN în toate statele membre și coordonarea anchetelor de către Europol.

– Carne de cal este găsită în lasagna congelată din Elveția și Germania.

– 14 februarie: Compania Spanghero, acuzată în presă că a cumpărat 42 de tone de carne de cal în ianuarie, asigură că „nu a comandat, recepționat și vândut decât carne despre care știa că este de vită” și etichetată ca atare.

– Potrivit Parisului, afacerea cuprinde 750 de tone de carne distribuită în peste 4,5 milioane de produse semipreparate vândute în 3 țări europene. Guvernul desemnează drept principal responsabil compania Spanghero, vinovată de „înșelătorie economică”. Autorizația sa sanitară este suspendată.

– Teste efectuate în Marea Britanie dezvăluie prezența fenilbutazonei în șase carcase de cal.

– Trei bărbați suspectați de fraudă sunt reținuți într-un abator britanic și o uzină din Țara Galilor.

– 15 februarie: Carne de cal descoperită în lasagna în Norvegia și în tortelloni în Austria.

– Anchetă în Danemarca privind prezența cărnii de cal în pizza.

– Acord între cele 27 de state membre UE pentru a efectua aproximativ 2.250 de teste. În Marea Britanie este descoperită carne de cal în 29 de produse din 2.501 testate.

– Suspiciuni de carne de cal în lasagna în Bulgaria. Distribuitorul german Lidl începe să retragă produsele congelate în Finlanda și Suedia.

– 18 februarie: După primele rezultate ale anchetei sanitare, Spanghero este autorizată să își reia o parte din activitate, dar nu și stocarea cărnii congelate, autoritățile franceze suspectând compania de reetichetare.

Dan Lungu, [email protected]

Departamentul Externe, [email protected]