Dosar penal pentru mai mulți cetățeni ungari, după declarații cu caracter revizionist și separatist

„Pe rolul Serviciului de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului se află în curs de soluționare un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul acuzației privind săvârșirea infracțiunii de ‘acțiuni împotriva ordinii constituționale’ prevăzute de art. 397 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, vineri seară, de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că persoanele vizate în acest dosar sunt cetățeni ungari.

În cauză, precizează DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013-2014, pe teritoriul României, cu ocazia mai multor manifestări ce au vizat promovarea Alianței Tinerilor de Dreapta – Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, au fost făcute declarații cu caracter revizionist și separatist, contrare ordinii constituționale.

„Menționăm că, potrivit art. 4 alin. 1 din Codul de procedură penală, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă”, se mai arată în comunicat.

Precizările DIICOT vin după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog, a anunțat că autoritățile române au decis nepermiterea intrării în țară a unor cetățeni ungari din patru formațiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceștia să fie declarați indezirabili.

Dajbog a mai spus, întrebată despre președintele Jobbik, Vona Gabor, că nu poate furniza informații, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală.

„În urma activității de evaluare a riscului la adresa ordinii publice și a securității naționale, în conformitate cu dispozițiile legale a legislației comunitare, autoritățile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică și securitatea națională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României și s-a solicitat instanței competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetățeni ungari, care desfășoară în țara noastră activități cu caracter extremist în favoarea organizațiilor Noua Gardă Ungară, Mișcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor și Jobbik”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Despre aceștia, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit „cu certitudine că sunt implicați în activități de natură a justifica măsurile dispuse în condițiile legii”.

„La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităților ungare, pentru a avea certitudinea că și persoanele vizate sunt informate”, a mai spus Monica Dajbog.

După anunțul MAI, candidatul din Târgu Mureș de pe lista Jobbik la alegerile din Ungaria, Kisgyorgy Levente, a afirmat că, din câte știe el, măsura de interzicere a intrării în țară a unor cetățeni ungari din patru formațiuni nu este permisă de „legile UE” și spune că se poate declanșa un „scandal internațional”.

Președintele Traian Băsescu le-a transmis, joi, un mesaj politicienilor maghiari care se anunță în număr mare în România în următoarele zile, că „oricine poate fi cu ușurință expulzat în plin sejur de pe teritoriul României, dacă nu respectă legile și Constituția”.

Șeful statului i-a avertizat pe politicienii maghiari „să aibă în vedere că statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituției României”.

„Obiectivul nostru este că oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declarații care contravin Constituției României, statului de drept și comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor țări”, a mai spus Traian Băsescu.

Președintele i-a transmis un mesaj și liderului Jobbik, Vona Gabor: „Să fie convins domnul președinte al Jobbik că îi știm foarte bine activitatea politică”.

Tot Traian Băsescu declara, marți, că cere Guvernului și Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezența membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept „extremist”.

„Cred că e timpul să punem capăt acțiunilor acestui partid pe teritoriul României, și cer public Guvernului și Parlamentului să se emită act normativ prin care prezența pe teritoriul României a membrilor și liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist”, a spus Băsescu.

Ministerul de Interne îl poate declara miercuri pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă președintele Traian Băsescu, ca șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, avizează procedura, declara premierul Victor Ponta.

El preciza că ministerul a elaborat de marți dimineața documentația în acest sens, dar președintele, având informații despre ce se întâmplă la nivelul Guvernului, a vrut să „fure caimacul”.

Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor uciși în 1854, organizată la Târgu Mureș, CNS cerând autonomia Ținutului Secuiesc, dar și începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Participanții au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore și jumătate, în fața Monumentului Secuilor Martiri, după care președintele CNS i-a îndemnat pe manifestanți să se deplaseze pe trotuar spre centrul orașului. Participanții au pornit în marș strigând „Hungaria”, „Să piară Trianonul” și „Autonomia”.

În timpul manifestației, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizației „64 de Comitate” (HVIM), veniți din Ungaria, s-au certat și îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

Străinii care prezintă un pericol pentru ordinea publică din România pot fi opriți de autoritățile de frontieră să intre pe teritoriul țării, se arată în OUG 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România.

La articolul 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 194/2002, se menționează condițiile cu privire la intrarea străinilor în România.

Astfel, cetățenii străini sunt obligați prin lege să aibă, printre altele, un document valabil de trecere a frontierei, care este acceptat de statul român, să nu fie incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în țara noastră sau care au fost declarați indezirabili și să nu prezinte „un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică”.

Același act normativ menționează la articolul 4, privind obligațiile străinilor aflați pe teritoriul României, că aceștia „nu pot organiza partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnitați publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale”.

În același timp, „străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri”.