DOSARE care ZAC în instanță. Cum a fost amânat, aproape opt ani, dosarul lui Ovidiu Tender, pentru care avocatul Ponta a fost dat afară din sala de judecată: au citat un mort și au pierdut un inculpat

Dosare grele zac de ani de zile pe rolul instanțelor. Spre exemplu, dosarul deputatului Sebastian Ghiță a împlinit 12 ani și 6 luni de la trimiterea în judecată. Dosarul lui Marian Oprișan este judecat în primă instanță de 8 ani de zile. Și dosarul Rompetrol al miliardarului Dinu Patriciu a împlinit venerabila vârstă de 8 ani. Unul dintre cele mai spectaculoase dosare amânate de instanță este însă cel al lui Ovidiu Tender, în care s-au înregistrat câteva episoade de-a dreptul bizare, cum a fost căutarea pentru o lungă perioadă de vreme a lui Ovidiu Mușetescu, fost șef al APAPS, care trebuia adus ca martor. Singura problemă era că Mușetescu murise de mult.

Dosarul Tender. Începuturi

Un dosar cu încărcătură. Pe 30 iulie 2006, opinia publică asista la arestarea lui Ovidiu Tender la mai bine de un an de la reținerea lui Dinu Patriciu, în mai 2005. Dosarele lui Tender și Patriciu reprezentau începuturile luptei anticorupție. Personajele dosarului Tender sunt și acum active. Unul dintre avocații care l-au apărat pe Tender este chiar premierul Victor Ponta. Gândul a relatat cum Ponta a fost efectiv dat afară din sala de judecată de magistratul care judeca dosarul de arestare.

DESCARCĂ AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Judecătorul care l-a dat afară atunci pe Ponta este Stan Mustață, cel care a ajuns să-l judece pe Dan Voiculescu și să fie arestat pentru luare de mită. Gheorghiță Mateuț, cel de al doilea avocat al lui Tender, este încă unul dintre avocații de top din România. Procurorul lui Tender, Alina Bica, este acum șeful DIICOT. Iar Ovidiu Tender are afaceri înfloritoare în România.

Cum a început amânarea dosarului Tender-CAROM

Pe 23 august 2006, DIICOT l-a trimis în judecată pe Ovidiu Tender, într-un dosar instrumentat chiar de Alina Bica, actualul șef al DIICOT. În acest dosar, Ovidiu Tender este acuzat pentru mai multe infracțiuni economice, alături de Marian Alexandru Iancu, Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găurean și Bogdan Sălăjan.

Practic, Tender și Iancu sunt acuzați că au preluat nelegal controlul companiei CAROM SA Onești (companie care a făcut parte înainte de 89 latforma Petrochimică Onești). DIICOT susține în actul de acuzare că Tender și Iancu au prejudiciat CAROM SA cu 1.400 de miliarde de lei vechi, prejudiciu stabilit pentru anul 2003, adică 43,7 milioane de dolari. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzați că au drenat resursele CAROM prin intermediul unui circuit financiar complex.

Cum au fost descrise faptele lui Tender de procurori:

â–º”Se poate constata că avem de-a face cu un grup infracțional bine definit, în care fiecare persoană are un rol structurat și determinat, urmărind îndeplinirea unor activități punctual stabilite de către inițiatorii grupului, inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN și TENDER OVIDIU LUCIAN, iar pentru a facilita înțelegerea modului în care grupul infracțional și-a adus la îndeplinire rezoluția infracțională, precizăm faptul că au existat mai multe etape în derularea activității:

â–ºO primă etapă a constituit-o „pregătirea” viitoarelor contracte comerciale care permiteau SC TENDER SA Timișoara și SC VGB IMPEX SRL București să preia din patrimoniul SC CAROM SA Onești diverse resurse financiare, pe care această societate urma să le acumuleze în timp, sens în care inculpatul IANCU ALEXANDRU MARIAN și TENDER OVIDIU LUCIAN au căutat să identifice modalitățile prin care SC VGB IMPEX SRL București putea să ajungă să dețină calitatea de distribuitor exclusiv de benzine și alte produse petroliere finite pentru SC CAROM SA Onești, iar pe de altă parte SC TENDER SA Timișoara să dețină calitatea de creditor al aceleiași societăți

â–ºA doua etapă a constituit-o acumularea voită a unor datorii de către SC VGB MPEX SRL București față de SC CAROM SA Onești, prin neplata contravalorii livrărilor de produse petroliere ce au avut loc între cele două societăți în perioada iunie 2002-septembrie 2003, și care au dus la acumularea de către SC CAROM SA Onești a unei creanțe asupra SC VGB IMPEX SRL București de aproximativ 1400 miliarde lei;

â–ºA treia etapă a constitituit-o achiziționarea de către SC VGB OIL SRL București și SC TENDER SA Timișoara a pachetelor de acțiuni de 43%, respectiv 51% acțiuni la SC CAROM SA Onești, activitate care le-a permis acestora să dețină controlul asupra societății, în acest fel putând să numească în conducerea acesteia a persoanelor care să fie de acord cu încheierea contractelor vădit dezavantajoase pentru societate și astfel să-și impună voința cu privire la semnarea viitorului contract de cesiune de creanță nr.26o bis;

â–ºA patra etapă a constituit-o incheierea nelegală și în defavoarea intereselor SC CAROM SA Onești a contractului de cesiune de creanță nr-.26o bis/2003, secondat de încheierea contractului de garanție reală mobilíarÃ¥ nr.329/2003 ce garanta preluarea unei creanțe certe, lichide și exigibile de către SC TENDBR SA Timișoara cu un pachet de acțiuni supraevaluate, apartinind SC UTON SA Onești.” sursa: rechizitoriu DNA

Dosarul se află pe rolul instanțelor de 7 ani și 9 luni, adică de 2.849 de zile. Dosarul care a fost trimis în judecată pe 23 august 2006 este încă judecat pe fond de Tribunalul București. Asta înseamnă că în acest caz nu s-a dat nici o sentință. Cazul lui Tender a fost judecat în principal de trei judecători : Mihaela Dragu până în 2011, Coltan Loredana până în 2013 și Badescu Irina Raluca în prezent.

Primul motiv de tergiversare a dosarului: Au citat mortul!

Unul dintre motivele cel puțin ciudate pentru care dosarul a fost amânat câteva termene este acela că un judecător a dispus aducerea cu mandat a unui martor mort. Acest episod s-a întâmplat în 2011, pe 27 octombrie. 

La acel termen dosarul a fost judecat de magistratul Constantin Marin Marino. La acea dată, Marino a decis ca fostul ministru al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului (APAPS) să fie adus cu mandat de aducere. Singura problemă era că era vorba despre  Ovidiu Mușetescu care decedase în octombrie 2009, fapt cunoscut de publicul larg.

Pe 24.11.2011, Comisarul de poliție Dinu Nicolae Adrian, de la secția 10 de Poliție din București, îl informează printr-o adresă pe judecătorul Marino că a fost în „imposibilitatea punerii în executare a mandatului de aducere”.

La dosar există și un proces-verbal din care reiese că un polițist a verificat în teren dacă Mușetescu mai trăiește. Astfel că, la data de 17.11.2011, polțistul Marian Mierloiu s-a deplasat la ultima adresă a lui Mușetescu la ora 11 și 7 minute. A notat următoarele în procesul verbal: „Numitul Mușetescu Ovidiu nu a fost găsit la adresa indicată în mandat, iar în continuarea verificărilor am luat legătura cu numita Mușetescu Ileana care a declarat verbal că numitul Mușetescu a decedat la data de 19.10.2009 în continuare am verificat în baza de date confirmându-se cele declarate de susnumita”.

Pe 21.12.2011, Direcția de Evidență a Populației trimite la Tribunalul București o adresă prin care confirmă oficial că Mușetescu este mort.

Cu toate acestea, dosarul este amânat încă o dată și judecătorul trimite o altă adresă către Consiliul Local al Sectorului 1 prin care cere un extras al certificatului de deces.

Un inculpat pierdut pe drum

Dosarul lui Tender mai înregistrează o premieră. Un inculpat din dosar a fost pur și simplu pierdut de autorități. În 2011, același judecător Marino a dispus conexarea la dosarul lui Tender a unui alt dosar care îl privea în special pe Marian Iancu, dar și pe cetățeanul turc Basaran Kadri Mazhar, investigat de DIICOT în mai multe dosare de spălare de bani, dar care nu a fost găsit de autorități ani de zile.

După ce a fost introdus în dosar lui Tender, lipsa lui Basaran Kadri Mazhar de la proces a reprezentat un motiv pentru ca judecătorii să ofere amânări peste amânări. În 2012, cetățeanul turc este arestat în lipsă într-un alt dosar. Autoritățile române fac demersuri și îl identifică pe Basaran în Macedonia și solicită extrădarea. Pe 30.12.2013, Ministrul Justiției din Macedonia comunică oficial autorităților române că Basaran Kadri Mazhar a fost extrădat.

Instanța trimite la fiecare termen cereri la poliție și la Administrația Națională a Penitenciarelor prin care solicită ca inculpatul să fie adus la proces. La ultimul termen de judecată, Biroul de Cooperare Interpol al Poliției Române anunță judecătorii că cetățeanul Basaran Kadri Mazhar nu se mai află în Macedonia, ci în Turcia. Același birou anunță instanța că extrădarea acestuia este practic imposibilă deoarece Turcia nu își extrădează cetățenii.

Amânare pentru că s-au terminat avocații din România

Dosarul s-a amânat constant la cererea avocaților sub diverse pretexte. Una dintre amânările dispuse de judecători atrage atenția. Pe 4 august 2010, cu 24 de ore înainte de ședința de judecată, avocatul Gheorghiță Mateuț, avocatul de la acea dată al lui Tender, a solicitat amânarea procesului. Motivul? Unul simplu. Avocatul era în concediu și nu a găsit nici un avocat care să-l înlocuiască. „Mă aflu în concediu de odihnă și nu pot fi prezent la proces și, întrucât datorită vacanței judiciare nu am putut identifica un avocat în substituirea care să fie acceptat de client, vă rog să dispuneți amânarea cauzei”, a scris avocatul în cererea de amânarea a cauzei. Fără prea multe dezbateri judecătorul a dat curs cererii lui Mateuț. 

Tender a primit NUP de la un actual șef al DNA

În 2007, actualul șef al secției a II-a a DNA, procurorul Claudiu Dumitrescu, a închis cu NUP (Neînceperea Urmăririi Penale) un dosar în care era vizat Tender. După finalizarea cercetărilor în prezenta cauză DIICOT a sesizat DNA pentru că Tender ar fi vrut să mituiască un expert cu 100.000 euro pentru ca să redacteze o expertiză care să-i fie favorabilă.

Mai precis, în sesizarea DIICOT se menționează că Tender ar fi vrut să-l mituiască pe expertul contabil Valeriu Cristian Bejinariu prin intermediul lui Gheorghe Coțofană. Procurorul Dumitrescu a constat pe baza interceptărilor din dosar că acest lucru nu s-ar fi confirmat.

România Liberă a notat că expertul Bejinariu a fost cel care l-a și denunțat la parchet pe Tender și că arestarea preventivă a omului de afaceri din 2006 s-a bazat și pe denunțul acestuia.

La ultimul termen de pe 21 mai, judecătorul a anunțat că procesul lui Tender se apropie de final. Următorul termen din dosar a fost fixat pentru 18 iunie ora 12.00.

Top 3 dosare nefinalizate

Dosarul lui Tender nu este singurul care zace de ani de zile pe rolul instanțelor. Spre exemplu dosarul deputatului Sebastian Ghiță a împlinit 12 ani și 6 luni de la trimiterea în judecată. Deputatul PSD, Sebastian Ghiță, este judecat de 12 ani și 5 luni într-un dosar în care este acuzat de fals și complicitate la înșelăciune. Acum dosarul este judecat de un complet al Curții de Apel București din care face parte o judecătoare care în 2004 a judecat același dosar și a dispus achitarea deputatului. În dosar procurorii susțin că, la 23 de ani, Sebastian Ghiță făcea parte dintr-o rețea de evaziune fiscală cu produse petroliere.

Un alt dosar care la fel ca cel al lui Tender nu a primit încă o sentință pe fond este și cel al baronului de Vrancea, Marian Oprișan. Dosarul său este judecat în primă instanță de 8 ani de zile. DNA a sesizat CSM din acest motiv invocând tergiversare nejustificată a procesului.

Și dosarul Rompetrol al miliardarului Dinu Patriciu a împlinit venerabila vârstă de 8 ani. În acest dosar Patriciu a fost achitat pe fond de Tribunalul București.