DOSARUL BICA îi scoate la lumină pe „băieții deștepți” din afacerea despăgubirilor

Ce face, ulterior, cumpărătorul drepturilor litigioase? Primește el despăgubirile, mult mai rapid decât ar fi reușit cetățeanul de rând. „Aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulți devenind ‘cazuri speciale'”, afirma, în 2013, președintele ANRP, George Băeșu.

Respectivele „cazuri speciale” nu au rămas neobservate de ochii legii. În 2011, vicepreședintele ANRP Remus Baciu este prins luând mită pentru urgentarea unui dosar de restituire, iar anul acesta, în aprilie, primește cinci ani de închisoare.

Cazul Baciu a dezvăluit un mecanism infracțional bine organizat și „uns” cu bani mulți pe traseul beneficiar – intermediar – funcționar public.

„Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu știu ce boală, și s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special”, declara, pentru MEDIAFAX, același Băeșu.

La aproape un an după arestarea lui Baciu, ANRP avea conducere nouă, problemele reclamate erau, însă, aceleași. Astfel, în martie 2012, președintele de atunci al ANRP, Dorina Danielescu, spunea că s-au găsit „nereguli grave” în repartizarea pentru soluționare a dosarelor de despăgubire, fără criterii și registre de evidență, iar în urma verificărilor s-a constatat că în 80% dintre cazurile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moștenitor.

Neregulile grave de la ANRP au fost semnalate și în sesizări adresate procurorilor de Guvern, precum și în rapoarte ale Curții de Conturi.

Joi seară, problema despăgubirilor cu iz penal revine în actualitate printr-un demers judiciar fără precedent: reținerea șefului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Măsura dispusă în cazul Alinei Bica de procurorii anticorupție este motivată prin faptul că șefa DIICOT, în 2011, când era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, a acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare din București care a fost supraevaluat. Prejudiciul estimat – peste 61 de milioane de euro.

În 2011, din aceeași comisie au făcut parte și Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF, ambii reținuți alături de Bica, precum și fostul președinte al ANRP Crinuța Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie președintele PNL Sector 1 și Remus Virgil Baciu.

Crinuța Dumitrean conducea ANRP în perioada scandalului Baciu. După arestarea acestuia, în 2011, a demisionat, însă a revenit în atenția publică un an mai târziu, când Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut comisiei de specialitate a Curții de Apel București să îi controleze averea. ANI constatase că Dumitrean nu poate justifica peste 150.000 de euro, venituri realizate în perioada în care a fost președintele ANRP, director adjunct la Institutul Național de Administrație (INA) și director în cadrul Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).

Într-un alt dosar de evaluare, inspectorii de integritate au constatat că, în perioada 30 aprilie 2009 – 5 octombrie 2011, Dumitrean s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât a exercitat, simultan, funcțiile de director (funcție publică de conducere) în cadrul APIA, director general adjunct al INA și președinte, cu rang de secretar de stat, al ANRP, precum și calitatea de comerciant persoană fizică, în perioada 7 martie 2008 – 3 februarie 2011.

Numit vicepreședinte al ANAF în 2009, pe vremea Guvernului Boc, Dragoș Bogdan a fost eliberat din această funcție, în 2012, de premierul Victor Ponta, care l-a demis din cauza legăturilor pe care cel dintâi le avea cu lumea interlopă, relata presa de la acea vreme. În 2013, Dragoș Bogdan a fost numit comisar general adjunct al Gărzii de Mediu, în perioada în care conducerea ministerului de resort era asigurată de Rovana Plumb. Mai mult decât atât, un alt aspect relatat în media se referă la faptul că firma controlată de soția lui Bogdan a derulat mai multe afaceri în Cluj-Napoca, acolo unde Emil Boc era primar, ea primind contracte publice pentru amenajarea parcurilor. Presa a sugerat, la un moment dat, că, pe vremea în care se numea Liliana Călin, soția lui Dragoș Bogdan ar fi avut o idilă cu premierul Emil Boc.

Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu a fost ales, în 2004, consilier județean în Argeș, însă după câteva luni a demisionat și a fost numit prefect, poziție pe care a ocupat-o până în ianuarie 2005. În perioada 2005-2007 a fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, iar în anul 2009 a fost vicepreședinte la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), până în 8 august 2009, când, prin decizie a premierului Emil Boc, a fost numit vicepreședinte al ANRP. Doi ani mai târziu, în 1 noiembrie 2011, Teodorescu a demisionat din această funcție.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, parlamentarul are patru terenuri în București, Ilfov și Argeș, două case de locuit, dar și ceasuri și bijuterii care valorează 26.000 de euro.

Cel de-al doilea deputat din acest dosar, Marko Attila, mai este implicat într-un dosar penal și chiar a fost găsit vinovat de magistrații de la Judecătoria Buzău de abuz în serviciu. Marko Attila a fost condamnat, în 2012, la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, în cazul retrocedării Colegiului „Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe. În urma acestei retrocedări, deputatul, alături de celelalte persoane implicate în acest caz, a prejudiciat statul român cu 1,3 milioane de euro. Decizia instanței nu a fost definitivă, iar contestația împotriva acestei decizii se judecă la Curtea de Apel Ploiești, următorul termen fiind fixat de instanță în 24 noiembrie.

Actualul președintele al PNL Sector 1, Sergiu Diacomatu, a fost vicepreședinte al ANRP între 16 noiembrie 2009 și 24 martie 2011. În iunie 2012 a candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila, însă a fost învins de nu mai puțin controversatul Gheorghe Bunea Stancu.

În dosarul Alinei Bica, procurorii susțin că prejudiciul de peste 61 de milioane de euro ar fi fost împărțit de Gheorghe Stelian cu Valentin Vișoiu, Adrian Andrici, acționar la CS Universitatea Craiova, și Gabriel Gheorghe.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din București, pentru a construi locuințe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Grivița, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul și creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

Omul de afaceri piteștean Valentin Vișoiu, care controlează grupul de firme Conarg, este deja arestat într-un alt dosar al procurorilor anticorupție, în care este implicat și primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc. Mai mult, despre Vișoiu presa a relatat că a făcut parte din operațiunea de retrocedare de la Ștefănești, anchetă în care ar fi implicat și Radu Pricop, soțul Ioanei Băsescu. Omul de afaceri ar fi primit din drepturi litigioase de nici mai mult nici mai puțin de 100 milioane de euro.

Și numele lui Gabriel Gheorghe este legat de retrocedările de la Ștefănești, el fiind implicat în „afacere”, alături de Vișoiu, Pricop și de avocatul Gabriel Banu. Procurorii anticorupție spun că averea acestuia s-a majorat cu aproape 4,2 milioane de euro, în urma afacerii cu Gheorghe Stelian, Valentin Vișoiu și Adrian Andrici.

Conform jurnaliștilor de la ZF, Adrian Andrici este unul dintre cei mai influenți și discreți investitori pe bursă, în presă neexistând fotografii cu acesta, deși este de mulți ani acționar semnificativ la companii de pe bursă. În 2008, Andrici a vândut pachetul majoritar de acțiuni al firmei Haber Hațeg către grupul Heineken pentru câteva milioane de euro, în condițiile în care firma deținea terenul de șapte hectare pe care este situată una dintre fabricile de bere ale grupului olandez. Apoi, el s-a luptat cu americanii de la Ford în calitate de acționar minoritar al Automobile Cra­iova, pentru a obține un preț mai bun pentru acțiuni.