Dosarul devalizării FNI, al lui Sorin Ovidiu Vîntu, repus pe rolul Tribunalului București. Se discută schimbarea încadrării

Instanța a dispus citarea părților la un nou termen, în 9 februarie, după ce la termenul anterior stabilise că va pronunța o sentință în acest caz.

În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiționată, el având două condamnări, în dosarele privind șantajarea lui Sebastian Ghiță și, respectiv, favorizarea lui Nicolae Popa.

În dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI), Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.

ACTUALITATE Cum pregătești carnea de porc pentru AFUMAT. Află secretele conservării și afumării perfecte

10:38

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu candidez la PREȘEDINȚIE, nu sunt candidat de profesie”

10:19

Cercetările au avut ca punct de plecare ancheta organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Național de Investiții (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiții și Dezvoltare – BID și Banca Română de Scont, așa cum au fost completate după infirmare, preciza Parchetul instanței supreme într-un comunicat de presă remis agenției MEDIAFAX.

„În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive, s-au stabilit punctele de convergență, care se situează pe următoarele paliere: activitățile ilicite au fost derulate prin intermediul societăților comerciale membre ale Grupului «Gelsor» (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deținute și administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat și/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracțională cercetate în dosarele penale are o consistență internă puternică, redată atât prin congruența metodelor și persoanelor avute în vedere, cât și prin dependența faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu”, precizau procurorii, la trimiterea în judecată a omului de afaceri.

Potrivit probelor din dosar, din aprilie 2003 și până în 2012, Vîntu, știind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbușirii Fondului Național de Investiții provine din săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deținut și folosit bunuri imobile, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor.

„Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanență despre comiterea faptelor de înșelăciune comise în frauda investitorilor FNI și a acționat cu intenție directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârșirea acestor infracțiuni, pentru ca apoi, prin multiple operațiuni economice și juridice, să ascundă banii astfel obținuți”, arătau anchetatorii.

Procurorii precizau că „este de domeniul evidenței” faptul că Sorin Ovidiu Vîntu „a avut reprezentarea împrejurărilor esențiale ale cauzei” și a acceptat faptul că prin acțiunile sale va contribui la ascunderea infracțională a sumelor de bani devalizate din FNI, „în scopul îmbogățirii fără justă cauză”.

Sorin Ovidiu Vîntu are două condamnări, una de un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță și cealaltă de doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții.

Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, și din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare.

La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare: șase ani și două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este definitivă.