DOSARUL FNI. Sorin Ovidiu Vântu, adus la Parchet pentru prezentarea acuzațiilor

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenție pentru șantaj, a fost adus, joi dimineața, la Parchetul instanței supreme pentru prezentarea materialului de urmărire penală în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI).

Procurorii continuă prezentarea materialului de urmărire penală în cazul lui Vîntu.

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au extins în 19 iulie 2012 extins cercetările și au început urmărirea penală față Vîntu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor. „Din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale, s-a stabilit că, după ce în perioada 1999-2000, a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI și a utilizat aceste sume la achiziționarea unor bunuri imobile (altele decât cele reținute în starea de fapt din rezoluția de începere a urmăririi penale)”, informa, printr-un comunicat de joi, Parchetul instanței supreme.

De asemenea, spunea sursa citată, materialul probator administrat după începerea urmăririi penale, demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC IMOBILIAR NETWORK 2002 SA, societate controlată de către învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu, au fost închiriate pentru diferite sume de bani.

„În raport de starea de fapt descrisă, probele au relevat faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a săvârșit aceleași infracțiuni și în privința acestor bunuri și este necesar a se dispune extinderea cercetărilor pentru faptele noi constatate în sarcina sa. În aceste condiții, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reținute în starea de fapt inițială (respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane lei provenită din infracțiunea de înșelăciune) și alte sume mari de bani. Astfel, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că și suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracțiunile săvârșite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbușirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari și 786.060 euro, provenite din chirii”, arată sursa citată.

Totodată, Parchetul ICCJ arată că, la propunerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum și a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Național de Investiții formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului București, au fost analizate cauzele soluționate anterior de Ministerul Public, iar prin ordonanța din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus infirmarea soluțiilor de neurmărire din dosarele menționate și continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost pus sub acuzare, pentru spălare de bani și instigare la delapidare, după ce a fost adus în țară Niclae Popa.

Nicolae Popa a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații. Decizia a rămas definitivă în 2009.

Popa a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011 și încarcerat.

Fostul director al societății Gelsor a depus în 24 mai 2011, la Tribunalul București, o cerere de rejudecare a dosarului privind prăbușirea FNI. În 22 septembrie 2011, instanța a respins ca inadmisibilă cererea lui Nicolae Popa. Soluția a fost contestată de Popa la Curtea de Apel București, cererea fiind respinsă în decembrie 2011. În 3 februarie 2012, Nicolae Popa a contestat decizia cu recurs la instanța supremă, cererea fiind respinsă definitiv la sfârșitul aceleiași luni.

În august 2011, prin ordonanță emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost infirmate soluțiile de neurmărire date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiții și Dezvoltare (BID), dar și în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară.

În mai 2012, procurorii Parchetului instanței supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții, fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.

Cercetările efectuate au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 de lei proveniți din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane de lei proveniți din infracțiunea de înșelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbușirii FNI.

„Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracțiunea de delapidare săvârșită în dauna Fondului Național de Investiții, pentru care autorul a și fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârșirea infracțiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală și să nu execute pedeapsa, precum și de a tăinui sumele de bani obținute”, arată procurorii.

Ulterior săvârșirii faptelor menționate, Vîntu ar fi dobândit și ar fi deținut, direct sau prin persoane fizice și juridice pe care le controla, sume de bani și alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae și din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna FNI, cunoscându-le proveniența.

Vîntu ar fi efectuat mai multe operațiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracțiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.

Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acționat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost inițiatorul întregii operațiuni și principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Național de Investiții. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăților în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziționarea de bunuri imobile.