În esență, dosarul DIICOT este centrat pe contractele băieților deștepți din energie precum Energy Holding. Mai precis, DIICOT a menționat în rechizitoriu că Hidroelectrica a cumpărat energie scumpă produsă de termocentrale și a vândut-o ieftin către traderii de energie electrică în baza unor contracte păguboase. Aceste contrate au stat și la baza intrării în insolvență a Hidroelectrica în 2013. Hidroelectrica este din nou în insolvență după ce „băieții deștepți” din energie au câștigat o parte din procesele cu administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, care a denunțat aceste contracte.
Condamnări în dosarul Hidroelectrica: ULTIMA ORĂ! Lovitură de grație: a fost CONDAMNAT la 4 ani de închisoare cu executare
Codruț Sereș- 4 ani de închisoare cu executare
Iosif Gerogeta – 4 ani de închisoare cu suspendare
Victoria Geormăneanu – 4 ani cu suspendare
George Lavinius Asan – 5 ani cu executare
Nicolae Opriș – 4 ani cu executare
Oprea Traian – 5 ani de închisoare cu eecutare
Eugen Pena – 5 ani de închisoare cu executare
Completul a fost format din judecătorii: Maricela Cobzariu, Lucian Macavei, Sofica Dumitrașcu
Sereș atacă sentința cu apel
Fostul ministru al Economiei a declarat pentru gândul că va ataca sentința cu recurs și că nu comentează sentința inetanței. „Nu vreau să comentez decizia instanței. Am cerut avocaților mei să formuleze cererea de apel după ce va fi motivată sentința. ca atare mergem la apel la completul de cinci judecători. În rechizitoriu se menționează clar că eu nu am nici un aport la creearea presupusului prejudiciu. Eu nu făceam parte dintre cei care ar fi putut produce acel presupus prejudiciu, faptele fiind din 2003”, a declarat Codruț Sereș pentru gândul
Istoria scurtă a contractelor de la Hidroelectrica
Între 2001 și 2004 Hidroelectrica a încheiat contracte cu 10 companii: Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România și Euro P.E.C. Aceștia sunt cei 10 băieți deștepți despre care vorbește administratorul special al Hidroelectrica. În esență aceste contracte prevăd că Hidrolectrica vinde energie ieftină sub prețul pieței către cele 10 societăți. Acești 10 băieți deștepți revindeau energia de la Hidroelectrica altor consumatori la un preț mult mai mare astfel realizând profituri substanțiale. Presa a arătat că acest tip de afacere care este în mod clar păguboasă pentru stat are un caracter transpartinic. Contractele păguboase fiind semnate ori prelungite de reprezentanți atât ai PSD, PDL sau PNL. O parte din aceste contracte fac obiectul dosarului DIICOT. Dosarul a fost instrumentat de procuroarea Adrian Cristescu de la Seviciul de Combatere a Macro-Criminalității Economico-Financiare din cadrul DIICOT.
CETEȘTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI
În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruț Șereș, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.
În rechizitoriul trimis instanței, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruț Șereș de complot și subminarea economiei naționale.
În același dosar, procurorii i-au deferit justiției și pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriș, fost șef Serviciu Marketing – Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.
Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriș și Georgeta Iosif și au desfășurat activități infracționale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.
Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.
Fosta echipă de conducere de la Hidroelectrica este acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu a invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu a luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, acuzații nu au procedat pentru reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo, la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, au arătat procurorii DIICOT în actul de sesizare a instanței.
Totodată, în perioada 2002 – 2003, acuzații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari și au revândut energia electrică către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au mai arătat că, în perioada 2003 – 2004, aceștia au acționat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităților de energie electrică pe o perioadă de nouă-zece ani, deși SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piața concurențială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiționale la contractele aflate în derulare.
În cazul lui Ioan Codruț Sereș, anchetatorii au stabilit că, în calitate de ministru al Economiei și Comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunțarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștință prin natura funcției deținute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.
În acest fel, acuzații au pus în pericol Sistemul Energetic Național și au cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multor autoturisme, locuințe și terenuri, precum și pe sume de bani aparținând inculpaților, în valoare totală de aproximativ șase milioane de lei, 400.000 de euro și 200.000 de dolari, măsura fiind luată pentru acoperirea prejudiciului.