Dosarul lui Berbeceanu, fabricat după ce acesta a refuzat să facă o numire dorită de Mureșan

Șeful DIICOT Alba, Ioan Mureșan, Alin Muntean, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Alba, și Nicolaie Cean, fost procuror DIICOT, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul (PT) Alba, sunt urmăriți penal pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la această infracțiune, în legătură cu instrumentarea dosarului Berbeceanu, în care acesta ar fi fost reținut fără probe, a informat, miercuri, DNA.

Din ordonanța de efectuare a urmăririi penale față de suspecți a reieșit că, în dosarul lui Berbeceanu, instrumentat de DIICOT Alba, acestuia i s-a imputat în esență că, prin prisma atribuțiilor sale de serviciu ca șef al BCCO Alba, cu grad de comisar șef, deși a avut cunoștință de săvârșirea de fapte de natură penală de către diverse persoane din raza sa de competență, nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, folosind informațiile obținute în interes propriu sau în interesul unor persoane aflate în atenția organelor de urmărire penală.

În acest sens, arată DNA, în sarcina ofițerului s-a reținut că a înțeles să-și asigure apartenența la un cerc economico-financiar-politic menit să-i asigure continuitatea în fruntea instituției respective, inclusiv prin sponsorizări primite de la acest cerc pentru Inspectoratul de Poliție al Județului Alba și Inspectoratul Școlar Hunedoara.

De asemenea, în sarcina lui Berbeceanu Traian s-a reținut implicarea într-un alt dosar înregistrat la DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia, în sensul că ar fi atenționat o persoană cu privire la perchezițiile ce urmau a se efectua în lunile mai și octombrie 2012 atât la domiciliul acestuia, la societatea sa, cât și a altor persoane implicate.

„‘În ziua percheziției din octombrie 2012, s-a reținut că mașina inculpatului Berbeceanu Traian ar fi fost observată staționând în apropiere de societatea aparținând persoanei atenționate. Sub un alt aspect, s-a reținut în sarcina inculpatului Berbeceanu Traian că ar fi dat ajutor unui grup infracțional a cărui lider era folosit de ofițer în interes propriu, pentru a controla alte grupuri infracționale. În baza acestor elemente s-a dispus reținerea, urmată de propunere de arestare preventivă a inculpatului Berbeceanu Traian pentru presupusă activitate infracțională de o amploare deosebită”, se mai menționează în ordonanță.

După punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea lui Traian Berbeceanu, la 24 octombrie 2013, acesta a fost prezentat Curții de Apel Alba, cu propunere de arestare preventivă, în baza referatului întocmit de procurorul Mureșan Ioan, admisă de către instanța de judecată.

„Arestarea preventivă a fost prelungită, dar abia ulterior acestui moment procesual a rezultat că declarațiile martorilor audiați în cauză se refereau fie la aspecte despre care aceștia susțineau că le-au aflat de la alte persoane, fie se contraziceau, fie relatau aspecte vagi, lipsite de concretețe, fără relevanță la nivel probator. De asemenea, s-a constatat că s-a omis, a se face referire la concluziile unei testări poligraf, care nu erau favorabile susținerii acuzării. Astfel, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, de la 26.11.2013 la 25.12.2013 inclusiv”, relatează, în continuare, anchetatorii.

Conform probatoriului împotriva lui Mureșan, în august 2012, procurorul Mureșan Ioan i-a solicitat în repetate rânduri lui Traian Berbeceanu, șef al BCCO Alba, să îl numească pe ofițerul Alin Muntean șef al Serviciului de combatere a finanțării terorismului și spălării banilor (SCFTSB) din BCCO Alba.

Potrvit DNA, în urma verificărilor în cadrul serviciului, Berbeceanu a constatat o serie de nereguli privind înregistrarea cauzelor, inclusiv a unor documente clasificate, precum și lipsa din registrul de evidență a cauzelor penale a datelor privind dosare înregistrate în noiembrie-decembrie 2010, în lucru la ofițerul Alin Muntean. În aceste condiții, având suspiciuni cu privire la Muntean, Berbeceanu a refuzat solicitarea șefului DIICOT Alba.

„Aspectele menționate mai sus, care periclitau pozițiile funcționarilor publici, precum și interesele unor persoane din anturajul acestora, au fost de natură a-i determina pe procurorii DIICOT Mureșan Ioan și Cean Nicolaie, împreună cu ofițerul de poliție Muntean Alin, din cadrul BCCO Alba, să conceapă un plan prin care, folosindu-se de prerogativele și atribuțiile funcțiilor deținute, să obțină, în mod injust, denigrarea și decredibilizarea ofițerului de poliție Berbeceanu Traian, retragerea avizului de poliție judiciară deținut de acesta, precum și înlăturarea ofițerului din dosarele pe care le instrumenta”, susțin procurorii anticorupție.

Astfel, în acest context a rezultat că, începând cu luna mai 2013, în mai multe dosare de urmărire penală aflate pe rolul DIICOT Alba, Ioan Mureșan Ioan și Alin Muntean au direcționat declarațiile unor învinuiți și martori audiați în aceste cauze, fără legătură cu obiectul cauzelor și fără existența vreunei sesizări scrise, către persoana lui Berbeceanu, evidențiindu-se o acțiune concertată pentru obținerea, în orice mod, de date sau indicii privitoare la implicarea lui Berbeceanu Traian în fapte de natură penală, mai arată DNA.

„Pentru a obține acele declarații de la învinuiți, ofițerul Muntean Alin a facilitat persoanelor audiate, aflate în stare de arest preventiv, comunicarea cu membrii familiei sau cu alte persoane apropiate și utilizarea unor telefoane mobile fără supraveghere. O altă categorie de declarații ce au fost utilizate de Mureșan Ioan în susținerea acuzării au constituit-o cele luate unor persoane aflate în relații vădite de dușmănie cu Berbeceanu Traian (persoane cercetate de acesta, persoane arestate în urma acțiunilor BCCO). Acestea au fost completate de o serie de procese-verbale de investigații, întocmite preponderent în perioada august-octombrie 2013, de ofițerul Muntean Alin, care era și ofițer de caz, conținând aspecte neverificabile din perioada 2011-2012 privitoare la pretinse legături ale lui Berbeceanu Traian cu persoane cercetate, aspecte care, dacă ar fi fost reale, ar fi trebuit raportate în acea perioadă de către cei ce le-au cunoscut”, mai precizează DNA.

De asemenea, potrivit DNA, Alin Muntean a întocmit mai multe procese-verbale având ca obiect constatări ale unor legături infracționale rezultate din listinguri ale unor posturi telefonice sau din supravegheri operative, prezentând date trunchiate, cu scopul de a sugera anumite filiere de transmitere de către Traian Berbeceanu a unor informații către mediile infracționale.

„Referitor la învinuirea adusă lui Berbeceanu Traian, de a fi informat o anumită persoană despre percheziția din 10.05.2012, a rezultat că postul telefonic menționat de procurorul Mureșan Ioan în referatul cu propunere de arestare, ca fiind al persoanei atenționate nu aparținea acesteia, ci era utilizat de o altă persoană. În ce privește învinuirea de a fi informat aceeași persoană despre efectuarea, în data de 8.10.2012, a unei percheziții domiciliare, referatul cu propunere de arestare întocmit de Mureșan Ioan Conține o expunere de date neconcludente pentru cauză”, mai susțin procurorii anticorupție.

Totodată, susține DNA, a rezultat că martorii ar fi fost îndemnați să dea astfel de declarații defavorabile lui Berbeceanu, cu promisiunea că li se va ușura situația juridică în anumite cauze penale, dar nu ca beneficiu legal, ci dându-li-se de înțeles că „nu vor mai avea probleme”.

Pe de altă parte, din actele dosarului deschis de DNA a mai rezultat că Nicolaie Cean, care până în vara lui 2013 a funcționat ca procuror în cadrul DIICOT Alba, a pus la dispoziția procurorului anchetator Ioan Mureșan și ofițerului de poliție Alin Muntean, în înțelegere cu aceștia, martori dispuși să dea declarații împotriva lui Traian Berbeceanu și a transmis către persoane ce urmau a fi audiate promisiunea că, dacă vor accepta să facă afirmații în sensul inculpării acestuia, nu vor mai avea probleme în anumite dosare. De asemenea, arată DNA, Cean a manipulat anumiți martori, prin furnizarea către aceștia, anterior audierii lor, a unor informații nereale, pe care aceștia, întrebați fiind, să le expună procurorului anchetator.