„Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile și chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arată DNA.
Potrivit sursei citate, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deși cunoaște că dosarul cauzei este pe rolul instanțelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.
„Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiție, dar amânarea continuă este vădit disproporționată în raport cu stadiul procesual. În consecință, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activității de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluționării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudență, instanța de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităților. Sub același aspect, instanța de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părților, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depășirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autoritățile judiciare pot stopa tergiversarea”, mai arată DNA.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a sesizat, joi, Inspecția Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârșite de magistrații clujeni care judecă dosarul de corupție al președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.
Surse oficiale din cadrul DNA au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deși Oprișan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals nu a fost soluționat nici până în prezent.
Reprezentanții Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au confirmat că sesizarea a fost înregistrată joi, urmând a fi făcute verificări prealabile pentru a se vedea dacă există indicii privind posibile abateri disciplinare.
În 2006, când Oprișan a fost deferit justiției, DNA spunea că Judecătoria Focșani este cea competentă pentru a soluționa cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistrații de la Judecătoria Focșani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, pentru refacerea urmăririi penale.
În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprișan a ajuns în fața judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanța supremă a admis strămutarea acestuia.
Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susținut că Oprișan ar fi oferit locuințe unor judecători din zonă și că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparțială a magistraților.
La sfârșitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focșani, în urma declinării de competență. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanței vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.
Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare a cazului.
La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprișan a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpați vicepreședintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcției Economice, Ion Costeanu, directorul Direcției Tehnice, Liviu Rusu, fost șef Serviciu Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică a Consiliului Județean.
Procurorii au susținut că o comisie de licitație de la Consiliul Județean, numită de Marian Oprișan, ar fi încredințat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, virați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.
Alte acuzații se refereau la achiziția corpului de clădiri de la „Căprioara” și la sumele cheltuite pentru întreținerea unităților de protocol Vila „Rucăr” și „Hanul dintre Vii”, situate în localitățile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreținerea cărora Consiliul Județean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.