Dosarul medicamentelor contrafăcute: Liderul rețelei, arest preventiv, alți trei, arest la domiciliu

Instanța a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Robertino Stan, administrator al firmelor Cross Pharm, Benedict Pharma și Farmacia Vitaplus, suspectat că a creat rețeaua vizată în dosarul medicamente contrafăcute, care, potrivit anchetatorilor, făcea evaziune fiscală și spăla bani prin contracte de împrumut încheiate cu persoane fizice.

Judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Ștefan Florin Clinciu, Pavel Marian Usturoi și Gheorghe Aurelian Anghel, în cazul celor trei instanța dispunând măsura arestului la domiciliu.

În cazul altor trei reținuți în dosarul medicamentelor contrafăcute – Mariana Stan, soția lui Robertino Stan și administrator al celor trei firme, contabila societăților, Luminița Costin, și Alexandru Robert Oprea – instanța a luat măsura controlului judiciar, iar cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Gheorghe Clinciu a fost respinsă ca neîntemeiată.

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel București.

Soții Robertino și Mariana Stan sunt urmăriți penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani, contabila Luminița Costin – pentru complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, Oprea – pentru complicitate la evaziune fiscală, iar ceilalți patru – pentru spălare de bani, a precizat Parchetul instanței supreme. Toți cei opt au fost reținuți în urma perchezițiilor făcute miercuri.

Potrivit anchetatorilor, Robertino și Mariana Stan au prejudiciat bugetul de stat cu circa trei milioane euro, prin înregistrarea în evidențele financiar contabile de cheltuieli fictive reprezentând facturi de prestări servicii. Acest mecanism a fost creat de cei doi cu ajutorul contabilei Luminița Costin și al lui Alexandru Robert Oprea, administrator al altei firme ce făcea parte din circuitul fictiv conceput.

Cel de-al doilea mecanism infracțional de disimulare a adevăratei naturi a dispoziției, circulației și proprietății sumelor de bani a fost realizat în mod empiric, prin întocmirea de contracte de împrumut între SC Cross Pharm SRL și mai multe persoane fizice, deși societatea nu avea acest obiect de activitate, ci desfășura operațiuni de comerț cu medicamente. În acest fel, susțin anchetatorii, o parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat a fost supusă procesului de spălare a banilor, prin transferuri bancare, urmate de retragerea zilnică de la ATM-uri și folosirea disponibilului în interes personal sau în activitatea societăților, fără a se cunoaște cu exactitate circuitul sumelor de bani după retragerea din unitățile bancare, astfel fiind ascunse proveniența, circuitul și proprietarul real al banilor.

„Atitudinea reală a persoanelor implicate în circuitul infracțional a fost relevată în perioada efectuării de verificări de către organele fiscale, timp în care au optat să încerce modificarea înregistrărilor contabile, prin capacitarea complicilor și a altor persoane din anturaj să înregistreze în contabilitate facturile fiscale falsificate identificate de organele de control în evidențele celor trei societăți; inclusiv să denatureze exercițiul financiar al societăților prin înregistrarea și/sau reglarea înregistrării în evidențele altor societăți, chiar din străinătate, de facturi fiscale, în schimbul adoptării unui comportament adecvat și prezentării situaților reale pentru cele trei societăți”, mai arată Parchetul instanței supreme.

Prejudiciul din acest dosar – peste 13 milioane lei (circa 3 milioane de euro) – a fost identificat de Direcția Generală Antifraudă Fiscală din ANAF.

Anchetatorii au găsit, la perchezițiile făcute miercuri, bani, documente contabile, registre de evidență fiscală, medicamente de diferite tipuri folosite în tratarea unor boli grave, unele dintre ele având data de valabilitate expirată sau prezentând semne vizibile de manipulare, depozitate în condiții improprii, caiete sau agende în care se află înscrise situații care atestă circuitul ilicit al medicamentelor, calculatoare, laptop-uri și hard-disk-uri.

Surse din Poliție au declarat, pentru MEDIAFAX, că suspecții vizați în acest dosar aduceau din Turcia, Cipru și Grecia flacoane de Sutent, Velcade, Pegasys și Hereceptin – toate medicamente contra cancerului -, care nu conțineau substanța activă decât în cantități foarte mici. Apoi medicamantele erau vândute în țări din UE mai ieftin cu o treime față de prețul pieței, pentru ca marfa să fie astfel mai atractivă pentru clienții străini. În România, prețul de piață al unui asemenea medicament este de până la 5.000 de euro, însă, în străinătate, aceste medicamente sunt mult mai scumpe.

Astfel, medicamentele contrafăcute au ajuns din România în țări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie.

Potrivit surselor citate, mai mulți bolnavi de cancer au reclamat la Poliție că au achiziționat citostatice contrafăcute de la un lanț de farmacii, despre care știau că au produse mai ieftine.

Conform unor surse apropiate anchetei, medicamentele care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu conțineau substanța activă care ar fi trebuit să-i ajute.