Dosarul Microsoft 2. DNA cere aviz pentru urmărirea penală a lui Eugen Bejinariu. Athanasiu și foștii șefi ai Microsoft și Fujitsu, învinuiți. „Să îl bată Dumnezeu, că nu e normal să râdă de fraieri ca mine”

DNA a cerut Procurorului General să sesizeze Camera Deputaților pentru avizul privind urmărirea penală a deputatului PSD Eugen Bejinariu, care în perioada 2003-2004 a fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului. Bejinariu urmează să fie anchetat pentru abuz în serviciu.

Procurorii DNA arată că Bejinariu a fost cel care a inițiat și a susținut două hotărâri de Guvern în decembrie 2003 și aprilie 2004, prin care s-a încheiat acordul între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers Austria privind contractul de închiriere a licențelor Microsoft. La semnarea acestor acte guvernamentale s-a invocat în mod nereal că Fujitsu Siemens era unicul distribuitor pe România al licențelor Microsoft, evitându-se astfel organizarea unei licitații publice, arată DNA.

Tot Bejinariu a inițiat și a susținut un alt proiect de HG în ocotmbrie 2004, privind extinderea contractului inițial și la produse educaționale Microsoft, intermediate tot de Fujitsu Siemens, „fără a exista un necesar fundamentat”, mai arată DNA.

Folosul necuvenit de care este acuzat Bejinariu vizează banii obținuți prin această afacere de firma condusă de Claudiu Florică, Fujitsu Siemens.

Foștii directori generali al Microsoft România, Silviu Hotăran și Ovidiu Artopolescu, precum și fostul șef al Fujitsu Siemens România, Claudiu Florică, a fost puși sub învinuire pentru complicitate la abuz în serviciu, luni, în dosarul „Microsoft 2”, ei fiind puși de asemenea sub control judiciar pentru 60 de zile.

Procurorii DNA arată că în aprilie 2004 a fost încheiat un contract comercial pentru închirierea de licențe Microsoft, prin care compania Microsoft dorea să ofere Guvernului României un preț special, redus, pentru aceste produse. În realitate, discountul de 47% acordat de Microsoft ar fi fost deturnat, banii fiind folosiți pentru comisioanele persoanelor implicate în această afacere, arată procurorii.

„Contractul comercial de licențe IT s-a încheiat la un preț dublu față de prețul real solicitat de compania Microsoft, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără vreo fundamentare a necesarului, invocându-se în mod nereal calitatea firmei Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pe teritoriul României al licențelor IT Microsoft. Aceasta, în condițiile în care, la acea dată, existau cinci distribuitori”, arată DNA.

Astfel, Microsoft a facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de aproape 25,8 milioane de dolari, prețul licențelor cu discount, în timp ce Fujitsu Siemens a facturat mai departe, către Guvernul României, o sumă mai mult decât dublă: peste 54,5 milioane de dolari, conform DNA.

În noiembrie 2004, acest contract a fost extins și pentru achiziția de produse educaționale, de asemenea prin încălcarea legii, conform DNA – Fujitsu Siemens nefiind distribuitor de astfel de softuri, iar contractul inițial vizând altceva.

„Nu a existat o analiză proprie a necesarului de licențe Microsoft pentru produsele educaționale, și nici a prețului, dat fiind că în cadrul programului privind Sistemul Educațional Informatizat existau astfel de licențe pentru toate calculatoarele din instituțiile și unitățile de învățământ de stat, existând o suprapunere între licențele existente cu cele ce urmau să se achiziționeze”, arată DNA.

În cadrul acestui al doilea contract, prejudiciul stabilit de DNA este de 19,37 milioane de dolari, banii plătiți pentru licențe care se suprapuneau cu cele deja existente în programul Sistem Educațional Informatizat.

Procurorii DNA arată că Silviu Hotăran și Ovidiu Artopolescu, directorii Microsoft România, precum și Claudiu Florică, directorul Fujitsu Siemens România, știau că Fujitsu Siemens Austria nu avea calitatea de unic distribuitor al produselor Microsoft în România. Ei au creat însă această aparență, cu scopul de a-i determina pe demnitarii și funcționarii din Guvernul României să inițieze și să aprobe contractul și actele adiționale pentru achiziția ilegală a licențelor Microsoft. Cei trei șefi din IT au semnat oferte comune din care rezulta că derularea contractului se va realiza doar prin Fujitsu Siemens Computers Austria, arată DNA.

Prețurile din ofertele comune semnate de Florică, Hotăran și Artopolescu în octombrie 2003 și martie 2004 erau „mult supraevaluate față de sumele cu discount pe care le cerea în realitate compania Microsoft”.

În 2008, au mai fost încheiate două acte adiționale la acest contract, pentru că numărul de calculatoare din administrația publică românească crescuse considerabil. Astfel, au mai fost achiziționate 39.385 de licențe Microsoft, la același preț stabilit prin contractul încheiat între Guvernul României și compania Microsoft, prin intermediul Fujitsu Siemens Computers.

Procurorii DNA au stabilit un prejudiciu total al afacerii intermediarilor Microsoft de aproape 67 de milioane de dolari.

Athanasiu, către Claudiu Florică: „Nu e normal ca cei care au furat din banul public enorm să râdă de fraieri ca mine”

„Că acele licențe nu erau în totul necesare, da.(…) M-a convins un document din Ministerul Educației și din Ministerul Comunicațiilor. S-a făcut un recensământ al computerelor din rețeaua de învățământ, iar Ministerul Comunicațiilor a stabilit ce tip de licență Microsoft educațională e compatibilă cu configurația computerelor. În fața unui asemenea document, care spunea că sunt necesare… De aia există oameni calificați în domeniu și care aveau și o poziție oficială. Întodeauna am fost de bună credință, asta a recunoscut și domnul procuror. I-am spus «nu faceți bine». (…) Au căzut acelea, a rămas abuzul. Bine, nu e nicio fericire abuzul. Abuzul are niște pedepse enorme, iar eu încă nu mă gândesc foarte serios să intru într-un regim când nu m-am atins de un leu”, a declarat Alexandru Athanasiu la ieșirea de la DNA.

Fostul ministru al Educației a avut și un mesaj pentru fostul șef al Fujitsu România, Claudiu Florică, chemat și el de procurori pentru a fi audiat în dosar. În actele de cercetare, procurorii DNA au susținut că afacerea Microsoft ar fi fost gândită de Claudiu Florică și că politicienii ar fi fost cumpărați pentru a încheia și derula contractual păgubos.

„Eu am zis să îl bată Dumnezeu, că nu e normal ca cei care au furat din banul public enorm să râdă de fraieri ca mine, care pe bună dreptate trebuie să dea acum explicații. Nu s-a stabilit încă un prejudiciu. Nu s-a stabilit încă cine mă va însoți în această listă. Nu cred că un ministru trebuie să știe câte șuruburi sunt într-un agregat atâta timp cât există secții de specialitate. Mi-a spus procurorul să aduc probe în apărarea mea. M-a întrebat și procurorul dacă nu îi pot face un listing (cu cine a luat mită – n.r.) Eu nu sunt un om mizerabil, nu denunț. Sunt mulți care pleacă din ministere luându-și în copie toate actele semnate. Eu nu am luat nimic pentru că, în primul rând, nu e legal și, în al doilea rând, de ce să pleci cu ele? Te gândești că ai făcut o mie de porcării și vrei să știi cum să te aperi?”, a mai declarat Alexandru Athanasiu.

Fostul ministru PSD al Educației din perioada 2003-2005, Alexandru Athanasiu, era deja cercetat, încă din 2014, în acest dosar, pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Procurorii DNA îl anchetează pentru modul în care ar fi aprobat bugetul pentru derularea programului „Sistem Educațional Informatizat” și pentru proiectul care a vizat licențierea Microsoft, precum și pentru inițierea și avizarea unor hotărâri de Guvern prin care ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq și Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Faptele sale ar fi avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat, pentru că au fost achiziționate servicii și produse la prețuri peste valoarea de piață – licențe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare și produse software la prețuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleași produse sau produse similare de pe piață, conform DNA.

„Vreau să vă spun că în viața mea am promovat mereu valori legat de etică și moralitate, nu am dat niciodată șpagă, nu am luat niciodată șpagă”, a declarat, la ieșirea de la sediul DNA, fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran.

La sediul DNA a fost audiat, luni dimineață, și fostul general manager la Microsoft România, Ovidiu Artopolescu.

„De mine nu s-a spus niciodată că m-am atins de un euro. Nu am luat niciodată șpagă. Sunt și oameni care nu au luat, chiar dacă vă vine greu să credeți. Noi am semnat cu CEO Microsoft în februarie 2004 un memorandum de dezvoltare a digitalizării în școli, un program excepțional, mie îmi pare rău că el e târât acum prin noroi”, a declarat fostul ministru al Educației, Alexandru Athanasiu, la intrarea în DNA.

La audieri a fost adus și fostul director al Fujitsu Siemens România, omul de afaceri Claudiu Florică, el refuzând să facă vreo declarație presei înainte de audieri. În primul dosar Microsoft, procurorii DNA au arătat că Florică a gândit și planificat întreaga afacere cu licențe Microsoft în România, inclusiv mituirea politicienilor care să aprobe încheierea contractelor păguboase. Florică a scăpat însă de acuzațiile DNA, pentru că a colaborat cu procurorii.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, anunța, la începutul lunii octombrie, că în dosarul „Microsoft” rămas la DNA se lucrează, fiind făcute peste 60 de percheziții domiciliare și fiind în analiză documente ridicate de la mai multe instituții.

„Celălalt dosar în care s-au făcut disjungerile este în lucru. S-au făcut peste 60 de percheziții domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziții informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatoare și alte unităti IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituțiile care au deținut astfel de documente și care interesează cauza. În acest moment suntem in evaluarea acestor documente pentru a stabili circuitele financiare care au fost folosite. Urmează stabilirea certă a prejudiciului. Una dintre acuzațiile principale vizează infracțiunea de abuz în serviciu și, pentru a putea dovedi această infracțiune și a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluție care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cert. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achizițiilor publice și se impune și efectuarea unor expertize IT. Se lucrează ritmic”, a declarat atunci procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

În primul dosar vizând afacerea cu licențe Microsoft la suprapreț au fost deja condamnați definitiv patru personaje cu greutate: oamenii de afaceri Dumitru Nicolae (Niro) și Dorin Cocoș, la câte 2 ani și 4 luni, fostul ministru PDL al Comunicațiilor Gabriel Sandu, la 3 ani, iar fostul primar PDL de Piatra Neamț Gheorghe Ștefan, la 6 ani.

Instanța a dispus și confiscarea următoarelor sume de bani de la condamnați: aproximativ 3 milioane de euro de la Dumitru Niro Nicolae, 9 milioane de euro de la Dorin Cocoș, 3 milioane de euro de la Gheorghe Ștefan și 2 milioane de euro de la Gabriel Sandu. Sumele respective au fost primit mită de aceștia.

Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Țicău și Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau pe lista politicienilor anunțată în septembrie 2014 de procurorii anticorupție. În cazul tuturor celor nouă foști miniștri s-au solicitat și au fost obținute avizele pentru începerea urmăririi penale, aceștia fiind puși sub învinuire. Faptele vizate erau de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influență și luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licențele Microsoft. Tot în 2014 a fost momentul în care în spațiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licențe Microsoft în școli.

„Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Șerban, Adriana Țicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae și Gabriel Sandu și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”, nota DNA atunci într-un comunicat de presă.

Primul acord cadru încheiat între Guvernul României și Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preț redus, a 50.000 de licențe pentru calculatoarele din administrația publică centrală.