Dosarul pentru votul din diaspora, ținut la sertar până după turul II. Cum explică Parchetul amânarea

Întrebat joi dimineață de reporterul gândul de ce Parchetul General nu s-a autosesizat după primul tur al prezidențialelor când mii de români nu au putut să voteze, Tiberiu Nițu a explicat că nu s-au putut autosesiza pentru că aveau deja sesizări. „Au fost foarte multe sesizări încă din primul tur”

Gândul l-a întrebat clar pe procurorul general dacă ancheta a început după primul tur. Procurorul General a răspuns afirmativ la această întrebare. Astfel că a lăsat să se înțeleagă că parchetul a acționat prompt.

Într-un comunicat postat însă pe site-ul Parchetului General se precizează că urmărirea penală a început pe 18 noiembrie adică la 16 zile după ce românii din diasporă au fost împiedicați să voteze.

Parchetul a transmis următorul comunicat public: „Pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de șase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfășurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispozițiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijența în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcții sau funcționari din cadrul instituțiilor cu rol decident în ceea ce privește organizarea și desfășurarea alegerilor.”

Exact pe 18 noiembrie Gândul a formulat către Parchet o cerere oficială prin întreba dacă există o anchetă deschisă, urmărire penală începută și câte sesizări au fost trimise. Parchetul a răspuns după ce a postat comunicatul de presă, dar a transmis aceleași informații. Parchetul menționează că șase cauze privind alegerile au fost comasate într-un singur dosar. în care sunt cercetate in rem infracțiunile de abuz în serviciu, (neglijența în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

După ce gândul l-a sesizat pe procurorul general în legătură cu declarațiile sale care sunt în contradicție cu comunicatul de presă reprezentanții biroului de presă al Parchetului General au încercat să lămurească situația. În esență aceștia au explicat că urmărirea penală nu fost începută după primul tur, ci că după primul tur au fost înregistrate mai multe sesizări penale.

Astfel că în cele 16 zile scurse până la începerea urmăririi penale procurorii conduși de Tiberiu Nițu nu au făcut altceva decât să verifice dacă sesizările penale sunt semnate, dacă de principiu în ele se sesizează o faptă penală. Mai exct, Parchetul General a avut nevoie de 16 zile să citească sesizările penale ale românilor din diaspora care au fost obstrucționați la vot.

Procedura Penală prevede următoarele: prima dată persoana în cauză depune sesizarea care este înregistrată și primește un număr de înregistrare, apoi procurorul o verifică dacă respectă câteva cerințe de formă. Codul de Procedură Penală prevede ca plângerea penală să cuprindă numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

După ce constată că plângerea penală respectă aceste cerințe procurorul este obligat de lege să înceapă urmărirea penală față de fapta sesizată în plângere. Articolul 305 din Codul de Procedură Penală prevede următoarele: (1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă.

Începerea anchetei – ordonanță de începere a urmăririi penale

Experții din sistemul judiciar consultați de gândul au concluzionat că atunci când un procuror afirmă în spațiul public că s-a început ancheta într-un anumit caz deși sintagma de „începere a anchetei” nu este definită în procedura penală, procurorul se referă la momentul în care s-a dispus prin ordonanță începerea urmăririi penale. Astfel că afirmația procurorului Tibeiu Nițu privind ancheta în dosarul votului din diasporă este în contradicție cu comunicatul Parchetului General care spune că urmărirea penală a început abia pe 18 noiembrie.

Deși nu este un caz simetric în cazul Govor, DNA a dispus începerea urmăririi penale în 24 de ore în plus s-a autosesizat. Luni, 10 noiembrie, gândul a publicat o înregistrare în care Mircea Govor îi amenința pe primari, consilieri, directori de deconcentrate sau directori de școli din Satu Mare că, dacă nu aduc voturi pentru partid, vor fi dați afară sau nu vor mai mai primi finanțări.

„Deci nu se mai poate. Dacă vreți să lucrăm bine împreună, bine, dacă nu cu asta basta. (…) Cei care nu veți avea rezultate în turul doi, cât sunt eu în Consiliul Județean și cât am posibilitate, nu o să primiți niciun cinci bani. Când se repartizează bugetul – zero și garantez că niciunul nu mai primește nimic. Stați și muriți, asta e viața. (…) Și-o spun foarte clar. Toți directorii de deconcentrate care au fost numiți politic, directorii de școli, toți care au fost numiți politic dacă nu participă efectiv la campanie, pleacă acasă”, îi amenință Govor, potrivit unei înregistrări obținute de gândul.

La mai puțin de 24 de ore de la publicarea articolului și a înregistrării DNA Oradea s-a autosesizat și a început urmărirea penală a lui Mircea Govor. „Având în vedere informațiile apărute în mass-media, referitoare la posibila implicare a lui GOVOR Mircea-Vasile, președinte al organizației județene Satu Mare a unui partid politic, în săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea s-au sesizat din oficiu sub aspectul comiterii infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite prev. de art. 13 din Legea 78/2000 modificată”, a transmis DNA într-un răspuns pentru gândul.