Dosarul privind finanțarea campaniei electorale din 2009, în care sunt acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu, se amână. Care este motivul – VIDEO

„Judecătorul de caz ne-a anunțat astăzi (joi -n.r.) că se va pensiona. Nu s-a mai efectuat niciun act de judecată, pentru că dacă se va pensiona, în cauză va intra un alt judecător. Pentru a evita să se ia de la început efectuarea unor acte de judecată de noul judecător, astăzi (joi -n.r.) s-a acordat un termen în luna septembrie, tocmai pentru ca judecătorul care va prelua dosarul să se pronunțe pe toate chestiunile ce țin de desfășurarea acestui proces”, a declarat Vasile Pleșa, avocatul lui Gheorghe Nastasia, inculpat și el în această cauză.

La termenul de joi erau așteptate răspunsurile DNA și SRI, în ceea ce privește colaborarea celor două structuri în instrumentarea cauzei. Avocatul lui Nastasia a declarat că răspunsurile DNA și SRI sunt în așteptare.

Totodată, acesta a mai spus că în încheierea de la termenul trecut, prin adresa ce i-a fost înaintată, SRI trebuie să dea un răspuns, tocmai pentru răspunsurile date de către SRI și DNA până în prezent sunt contradictorii.

POLITICĂ Tanczos Barna, despre DEFICIT: Nu există risc de incapacitate de plată în 2025. Toți indicatorii macroeconomici arată stabilitate

16:28

VIDEO Președintele din PANAMA afirmă că suveranitatea nu este ”negociabilă”, dar Trump a reacționat și o contestă direct

16:23

Potrivit acestuia, DNA recunoștea efectuarea unor acte de urmărire penală și colaborarea cu SRI, iar SRI, spre deosebire de alte dosare, nu oferă nicio informație.

„Prin adresa SRI nu se recunoaște oarecum că s-a lucrat în acest dosar, în sensul în care ar fi intervenit ca organ de urmărire penală în acest dosar. Trebuia lămurit printr-o adresă care ar fi trebuit să vină la acest termen, printr-un răspuns al SRI”, a precizat acesta.

În ceea ce privește posibilitatea ca Elena Udrea să scape, prin intervenirea prescripției răspunderii penale, avocatul a mai spus că „problema prescripției răspunderii penale este una de competența judecătorului, modul în care instanța va aprecia că a intervenit termenul de prescripție, și fac referire aici la termenul general de prescripție, e o chestiune pe care noi o discutăm în multe dosare, tocmai ca urmare a deciziei CCR, care a constatat că prevederile art. 155 NCP, care arată că termenul de prescripție se întrerupe prin orice act de urmărire penală e neconstituțional. Textul ar fi trebuit modificat (respectiv – n.r.), cu orice act de urmărire penală care a fost comunicat suspectului sau inculpatului. Nu s-a realizat acest lucru până în prezent. Poziția avocaților în general este că nefăcându-se adaptarea textului de lege la 45 de zile de la comunicarea deciziei CCR, în Monitorul Oficial, și acest lucru s-a întâmplat în luna a cincea a anului trecut, textul de lege privind prescripția specială a răspunderii penale practic nu mai operează”.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) i-au trimis în judecată în 2017, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare și pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracționale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță. Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară și să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plății unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile și telegondole, în cadrul programului „Schi in România”.

„Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societății comerciale în schimbul asigurării finanțării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât și denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiți pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.