DOSARUL REFERENDUMUL: Procurorii au audiat sute de persoane care au votat în Constanța și Olt

Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme au audiat, în această săpătămână, sute de persoane din Constanța și Olt, care figurează că au votat de mai multe ori la referendum, majoritatea declarând că au votat o singură dată.

Surse judiciare au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că în această săptămână procurorii au continuat audierile în cazul privind votul multiplu la referendumul din 29 iulie 2012, fiind interogați alegători din Constanța și Olt.

Majoritatea celor audiați au declarat anchetatorilor că au votat doar o singură dată, ei recunoscându-și semnăturile fie pe lista de la secția de votare, fie pe listele suplimentare unde și-au exprimat opțiunea.

În 29 iulie, sute de turiști au votat pe Litoral. PDL Constanța chiar l-au reclamat la Poliție pe primarul PSD Radu Mazăre că ar fi încălcat legea referendumului, obligând să voteze zeci de tinere în costume de baie cu care s-a prezentat la o secție de votare din Mamaia.

Pe de altă parte, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), în 29 octombrie 2012, a început urmărirea penală împotriva a 18 președinți de secții de votare din Olt, precum și față de alte șase persoane, pentru că în ziua referendumului privind demiterea președintelui Traian Băsescu ar fi introdus în urne buletine de vot suplimentare.

„De exemplu, la cele 18 secții de votare ai căror președinți sunt învinuiții din prezenta cauză, au fost identificate între 10 și 78 de situații de voturi fraudate (per secție), acestea constând, de regulă, în falsificarea unor semnături pe listele permanente sau suplimentare, în dreptul unor persoane care fie erau plecate din țară, localitate, fie nu s-au prezentat la vot sau erau chiar decedate”, informa atunci Parchetul ICCJ.

Sursa citată arăta că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au derulat cercetări față de președinții unor secții de votare de pe raza județului Olt, precum și față de alte persoane.

Potrivit anchetatorilor, în 29 iulie 2012, învinuiții au utilizat diferite procedee în vederea introducerii în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prin falsificarea unor mențiuni, fie pe listele permanente, fie pe cele suplimentare, ceea ce a condus la situații de vot multiplu, respectiv de voturi fraudate.

Referitor la ceilalți învinuiți, procurorii au stabilit că, fie conduceau alte persoane la mai multe secții de votare cu scopul ca acestea să voteze de mai multe ori, fie au votat ei de mai multe ori.

În luna august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Constantin Manoloiu, care a fost trimisă de către Ministerul Administrației și Internelor Curții Constituționale și în care spunea că nu-și poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea că aceasta este de peste 18,2 milioane.

Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliție Constantin Manoloiu, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor, și secretarul de stat Nicolae Căbulea, șeful Departamentului Ordine și Siguranță Publică din Ministerul Administrației și Internelor (MAI).

Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus în 1 august ca șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor să întocmească actul oficial conform căruia MAI nu-și poate „asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”. De asemenea, în 2 august, Căbulea a semnat adresa oficială către Curtea Constituțională prin care a transmis înscrisul menționat, „care a fost întocmit din dispoziția sa, prin încălcarea legislației în materie”, potrivit procurorilor.

Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate și comunicate, privind numărul de cetățeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuțiile ce revin instituției pe care o conduce”, susțin procurorii.

Parchetul instanței supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum și înscrisurile transmise Curții Constituționale conțin date nereale „de natură să atragă răspunderea penală a autorilor”, preciza Ministerul Public.

Procurorii arată că această preocupare pentru a nu se stabili modul în care a întocmit lista electorală permanentă și pentru a crea impresia că nu se poate stabili numărul exact al celor înscriși pe lista electorală permanentă este dovedită prin probele administrate în cauză.

În 10 august 2012, Parchetul a cerut Camerei Deputaților avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administrației, Victor Paul Dobre, care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curții Constituționale o adresă prin care precizau că MAI nu-și poate asuma numărul de alegători.

În cauză există indicii că Victor Paul Dobre i-a solicitat lui Constantin Manoloiu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că „Ministerul Administrației și Internelor nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, în condițiile în care tocmai acest minister, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor a fost îndrituit de Guvernul României prin HG 682/7 iulie 2012 să selecteze și să prelucreze datele privind cetățenii cu drept de vot, să le tipărească și să le pună la dispoziția primarilor.

Ulterior, Victor Paul Dobre a semnat adresa 74619/VPD/2 august 2012, prin care a transmis către Curtea Constituțională înscrisul întocmit de către comisarul Manoloiu, fără a exista o solicitare în acest sens din partea instanței de contencios constituțional.

„Întrucât la data săvârșirii faptelor pentru care procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au sesizat din oficiu, numitul Victor Paul Dobre avea calitatea de ministru delegat pentru Administrație în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, deputat în Parlamentul României în Parlamentul României, s-a solicitat Camerei Deputaților declanșarea procedurilor în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale”, anunța Ministerul Public.

Parlamentul a refuzat ridicarea imunității liberalului Victor Paul Dobre, astfel că cercetările au fost blocate cu privire la acesta.