Dosarul retrocedărilor în care este judecat în apel Radu Mazăre este pe final. La termenul de luni, avocații din dosar au cerut sesizarea Curții Constituționale cu privire la presupusa nelegalitate a constituirii completului de trei judecători. Instanța a rămas în pronunțare.
„Chestiunea privind sesizarea Curții Constituționale este o chestiune care a fost invocată în această cauză. La Curtea de Apel București – din ce am înțeles de la colegii mei – se discută suspendarea efectelor hotărârii 80/2017, hotărâre în baza căreia a fost înființat acest complet, însă excepția care vizează articolul în baza căreia 9 (…) s-a format acest complet este invocată în această cauză . Este greu de spus (n.r. – ce efect va avea), să vedem în ce măsură instanța va admite această excepție, pentru că instanța a rămas în pronunțare pe admisibilitatea excepției…apoi urmează al doilea palier al excepței, sesizarea Curții Constituționale. Are efect pentru viitor și în același timp are efect în cauzele în care a fost invocată, chiar dacă această cauză va fi între timp judecată. Cu alte cuvinte, în măsura în care Curtea Constituțională va admite această excepție s-ar putea cere revizuirea sau, după caz, contestația în anulare”, a declarat avocatul lui Jean Andrei, unul dintre inculpații din dosar.
Marți, pe rolul Curții de Apel București, la Secția de Contencios Administrativ, va fi luată în discuție o cerere formulată de avovatul unuia dintre inculpații din dosar, Georgică Giurgiucanu, care vizează același subiect al constituirii completului.
„Am invocat o excepție de nelegală compunere a completului de 3 (n.r. – judecători) având în vedere că hotărârea pe care s-a bazat constituirea acestui complet este una care pe de o parte nu am vazut-o și care, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, nu există întrucât nu a fost publicată nicăieri, astfel încât ea nu poate produce efecte juridice. Mai mult decât atât, în lege și în textul Constituției, se menționează expres că nu poate fi făcută compunerea Înaltei Curți din altceva decât prin lege. Așa cum s-a decis și în hotărârea care a decis conflictul, dreptul la un proces echitabil este compus și din dreptul ca un complet să fie constituit imparțial, independent și prin tragere la sorți, adică în mod aleatoriu”, a declarat Ingrid Mocanu, apărătorul lui Georgică Giurgiucanu.
Potrivit avocatului, aceste completuri de 3 judecători nu ar fi imparțiale deoarece judecătorii erau „grupați după voința acestora”.
„Adică așa, după cum sunt ei prieteni sau mai puțin prieteni nu asigură dreptul la un proces echitabil întrcât fiind de aceeași parte a baricadei, având relații oarecum mai strânse între ei se pot naște prietenii și se poate naște o soluție. Pe cale de consecință, în acest mod, distribuirea lor aleatorie în aceste completuri ar face ca dreptul la un proces echitabil să aibă o evidentă reglementare, pentru că omul și-ar primi un complet în mod aleatoriu total desemnat. Știm bine că la Înalta Curte sunt câteva completuri care sunt constituite oarecum… Când ajungi în fața lor îți știi soluția de la intrare”, a mai spus Ingrid Mocanu.
Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost condamnat, în acest dosar, în iulie anul trecut, la patru ani de închisoare cu suspendare. El este acuzat, alături de alți funcționari, de atribuirea nelegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanței a venit după nouă ani de procese și alte opt amânări consecutive de pronunțare a unei sentințe. În același dosar a fost condamnat și fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, el primind o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Alți șapte funcționari din cadrul Primăriei Constanța au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Este vorba despre Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Ion Marica, Cristian Talpău, Nora Alina Chircă, Georgică Giurgiucanu și Emil Dragoș Săvulescu.
Ceilalți 24 de acuzați din acest dosar au fost achitați de Tribunalul București. Între aceștia se numără și Cristian Borcea.
Mazăre nega anul trecut acuzațiile în dosarul retrocedărilor:
„Din 2005 până în 2017 am fost acuzat de DNA București de retrocedări ilegale, inclusiv plaje, din domeniul public al statului, cauzând un așa-zis prejudiciu de 115 milioane de euro, pe baza unui raport de constatare întocmit de angajatii DNA.
Precizez urmatoarele:Expertiza topografică dispusă de Instanță a stabilit ca nu s-a retrocedat nici un metru pătrat de plajă sau din domeniul public al statului.Expertiza de evaluare, de asemenea dispusă de instanță, a stabilit că nu exista prejudiciu.Exista o comisie de aplicare a Legii 10 formată din funcâionari specialiști, cu atribuții în domeniul juridic, cadastral, topografic, etc. Ca Primar am semnat ultimul, doar dispozițiile de retrocedare, în urma Referatului întocmit de comisia special desemnată care și-a asumat analizarea tuturor retrocedărilor.
Una dintre acuzații este că am retrocedat în baza unui act notarial care nu ar fi legal, de parcă eu am dreptul și puterea legală de a verifica acte notariale!
După 12 ani de chin prin anchete și procese, după 8 amânări ale pronunțării, sentința de fond a fost dată în iulie 2017.Notarul a fost achitat,evaluatorul a fost achitat,28 de beneficiari au fost achitați, primarul condamnat la patru ani de pușcărie cu suspendare pentru abuz în serviciu!
Nu există nicio declarație împotriva mea sau altfel de probă, însă Statul Paralel nu putea accepta o achitare. De la așa-zisul prejudiciu de 115 milioane euro la achitare ar fi fost o prea mare lovitură de imagine. Judecătorul nu mă putea condamna cu expertize favorabile și fără probe. S-au făcut presiuni până când au scos măcar o condamnare cu suspendare”, transmitea printr-o scrisoare, din Madagascar, fostul edil al Constanței, Radu Mazăre.