Dosarul RREFERENDUMUL: „Avem mulți RROMI care au venit în vacanță din Olanda și Franța și au votat masiv”

La o lună de la refrendumul de pe 29 iulie, procurorii au început urmărirea penală în primul din cele peste 500 de dosare privind fraudele electorale. Trei președinți de secție din județul Mehedinți sunt acuzați că ar fi falsificat listele electorale suplimentare și ar fi introdus voturi în urnă. Unul dintre ei, Dumitru Mirea, președintele secției de votare din comuna Gârla Mare, unde prezența la vot a fost de 93 la sută, a declarat pentru gândul că nu a furat voturi, dar a admis că 10 la sută din alegători au votat prin urna mobilă. „Nu am fraudat referendumul. S-au făcut niște greșeli la urna mobilă”, ne-a povestit Dumitru Mirea. Cât despre prezența de 93 la sută, spune că în ziua votului în comună au venit 100 de pescari și că rromii din Franța s-au întors în țară în vacanță și au venit masiv la vot.

Pe 15 august, Parchetul General a anunțat că a deschis 528 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie. Cele mai multe dosare au fost deschise în județe din Oltenia și Moldova, județe unde au fost înregistrate prezențe record (de multe ori de peste 100 la sută).

Marți 28 august, adică la aproape o lună de la referendum, procurorii au emis primele acuzații oficiale în primul din cele 528 de dosare penale. Președinții secțiilor de votare din Drobeta Turnu Severin, Orșova și Gârla Mare (trei localități din județul Mehedinți) sunt urmăriți penal pentru că ar fi fraudat voturi la referendumul din 29 iulie. Procurorii susțin că Dumitru Mirea, Cătălin Liviu Bondoc și Gheorgiță Burcu (președinți de secție în localitățile menționate mai sus) ar fi introdus în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegatori sau au modificat documentele birourilor electorale.

CITEȘTE AICI REFERATUL PROCURORILOR PRIN CARE CEI TREI PRESEDINȚI DE SECȚIE SUNT PUȘI SUB ACUZARE

„S-au făcut niște greșeli la urna mobilă. Au fost 240 de cereri de urnă mobilă”

Contactat de gândul, Dumitru Mirea, președintele secției de votare din comuna Gârla Mare spune că nu a furat voturi la referendum. Procurorii susțin în referatul de începere a urmăririi penale că Dumitru Mirea „a dispus întocmirea unei liste suplimentare de alegători conținând mențiuni false, în sensul că mai multe persoane au fost înscrise de mai multe ori în lista electorală suplimentară și a folosit această listă în vederea introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători.”

Dumitru Mirea a explicat că de fapt ar fi vorba de o confuzie, dar admite că nu a verificat în mod riguros folosirea urnei mobile. Președintele șecției de votare din Gârla Mare a declarat că, dintre cei 2585 alegători înscriși pe liste, nu mai puțin de 240, adică aproape 10 la sută, au cerut urna mobilă.

â–º „Nu am fraudat referendumul. Eu le-am explicat procurorilor că nu am încălcat legea. S-au făcut niște greșeli la urna mobilă. Au fost 240 de cereri de urnă mobilă. Poate că a fost greșeala mea că nu am verificat. Știți cum s-a întâmplat, poate nepotul a cerut urna mobilă pentru bătrâni, dar a mai cerut urna mobilă și fiul sau fiica. Așa că au apărut de două ori. Dar eu nu am furat voturi, nu am fraudat nimic. Apoi poate că a venit la urnă soțul și a semnat și pentru soție. Într-adevăr a fost prezență mare, cam 93%, dar am avut peste 100 de persoane care au venit de la Drobeta Turnu Severin care au venit la pește sau la grătar. Apoi au venit masiv rromii. Avem mulți rromi care au venit în vacanță și au venit la vot. Sunt muți rromi plecați în Franța sau Olanda care vara se întoc în comună. O altă problemă a fost și aceea că la urna mobilă nu s-a mai cerut declarația și nici adeverința medicală”, ne-a declarat Dumitru Mirea

„A introdus în urnă număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători”

Bondoc Liviu Cătălin a fost președintele unei secții de votare din Drobeta Turnu Severin. Procurorii spun că și el ar fi încălcat legea referendumului. „În calitate de președinte a semnat lista suplimentară de alegători conținând mențiuni false și a folosit această listă în vederea introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători. Astfel lista suplimentară de alegători de la această secție de votare conține un număr foarte mare de votanți din comunele Devesel, Vladaia și Gîrla Mare, aceste persoane fiind înscrise în lista electorală suplimentară în aceeași ordine în care figurează și în listele electorale permanente din localitățile de domiciliu”, susțin procurorii în referatul de începere a urmăririi penale.

Contactat de gândul, acesta a refuzat să facă declarații. „Nu doresc să fac niciun fel de declarații”, a precizat Bondoc Liviu Cătălin.

Gheorhița Burcu, un al treilea președinte de șecție din Mehedinți, este acuzat de fraudarea referendumului. Procurorii susțin că Gheorghița Burcu a falsificat una din listele suplimentare din secția pe care o conducea. Gheorghița Burcu nu a putut fi contactată de gândul pentru a-și prezenta punctul de vedere.

„Procesele verbale de la referendum au fost semnate de către reprezentanții PDL. Nu văd în ce mod s-a făcut fraudă”

Marius Screciu, vicepreședinte PSD Mehedinți, a declarat pentru gândul că, în opinia sa, în județ nu au fost comise niciun fel de fraude la scrutinul de pe 29 iulie. El a declarat că Mehedințiul este un pol anti-Băsescu și astfel se explică prezența de 69,2% de la referendum.

â–º „Pe noi nu ne-a anunțat nimeni de acest dosar, doar ce am citit din presă. Nu am constatat niciun fel fraude la referendum. Nu știu cum ar putea fi vorba de fraude având în vedere că procesele verbale de la referendum au fost semnate de către reprezentanții PDL. Nu văd în ce mod s-a făcut fraudă. Este dosarul parchetului și eu nu pot comenta pentru că nu știu despre ce e vorba. Prezența a fost mare, dar la fel de mare a fost și în 2009 la prezidențiale când a candidat domnul Băsescu. Și atunci prezența a fost mare, chiar dacă era un județ PDL cu președinte de Consiliul Județean și cu primari. Aici este un pol anti-Băsescu puternic. Este un județ pro-PSD și nu este niciun fel de supriză acestă prezență mare. PSD nu a fraudat votul la Mehedinți. Noi ne așteptam la o prezență mai mare, dar fraude nu s-au comis”, a declarat Marius Screciu.

„Aceste anchete în general nu sunt în regulă și sunt generate politic”

Deputatul Viorel Palașcă, membru al Biroului Permanent al PNL Mehedinți, a susține că anchetele procurorilor sunt orientate politic, dar că nu se poate pronunța dacă au existat sau nu fraude la referendumul din 29 iulie. „Eu nu știu ce s-a întâmplat acolo doar ce am citit din presă. Eu consider că aceste anchete în general nu sunt în regulă și sunt generate politic. Cazul în sine, ce au făcut președinții de secție, eu nu știu și nu pot să îmi dau cu părerea”, a declarat deputatul PNL Viorel Palașcă.

Interlopii acuzați că fraudau refrendumul din sediul PNL Cluj

Pe lângă cele peste 500 de dosare penale deschise de Parchetul General, alte câteva dosare privind fraudele electorale sunt investigate de către DNA. Unul dintre aceste dosare este și cel în care a fost pus sub învinuire Teodor Atanasiu, președintele PNL Alba. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) susțin, într-un comunicat public, că Teodor Atanasiu, Dumitru Samson (fiul vitreg al ministrului Apărării, Corneliu Dobrițoiu) și alte patru persoane au cumpărat voturi în ziua referendumului. Deputatul PNL Teodor Atanasiu este acuzat de mită electorală și de ” folosire a influenței în scopul obținerii unor foloase de natură electorală”.

Dumitru Samson este acuzat de trafic de influență și mită electorală. Procurorii arată că Atanasiu și fiul ministrului Dobrițoiu au organizat împreună cu interlopul Măgurean Bogdan Cristian „trupe de intervenție” care avea ca sarcină cumpărarea de voturi. Procurorii mai arată că Dumitru Samson i-a promis interlopului Bogdan Măgurean că îi va falicilita diverse contracte cu ministerele guvernului Ponta. Contractele urmau să fie încheiate cu firma de pază a interlopului Bogdan Măgurean.

În dosarul în care fostul ministru Teodor Atanasiu este acuzat că a cumpărat voturi la scrutinul de 29 iulie, procurorii arată că fraudarea referendumului era condusă din sediul PNL de un interlop din Ardeal. Este vorba de Bogdan Măgurean, alias KAMAZ, care face parte din clanul Neguș din Oradea. Clanul lui KAMAZ este cunoscut pentru acte de violență, de altfel liderul grupării este închis în Italia pentru omor. Bogdan Măgurean, zis KAMAZ, a fost implicat în numeroase scandaluri, cel mai recent fiind pe 9 august.

Ce anchetează procurorii și cine sunt vizați de anchete

Din informațiile puse la dispoziție de procurori reiese că dosarele deschise nu privesc votul mutiplu, infracțiune care în general este comisă de alegători, ci infracțiuni legate de falsificarea votului, precum: introducerea de buletine de vot gata ștampilate în urne, mita electorală, împiedicare liberului exercițiu al votului, violarea secretului votului. În general, aceste infracțiuni sunt comise de organizatorii referendumului și mai puțin de către alegători.

Potrivit informării Parchetului General, cele mai multe din dosarele investigate de procurori vizează infracțiunea prevăzută de art. 52 din legea 3/2000, care spune următoarele: „Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a participa la referendum se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.”

De asemenea, o parte din dosare privesc mita electorală prevăzută la art 54 a legii 3/2000. „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, spune legea.

O altă categorie de infracțiune este falsificarea votului prin introducerea mai multor buletine de vot în urmă. „Tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani”, prevede art. 55 din legea 3/2000.

„Art 53. (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, este o altă infracțiune cuprinsă în dosarele procurorilor.