Dosarul „trafic de influență la Palatul Victoria”. Adrian Duicu, audiat la DNA

Luni 16 iunie, Curtea de Apel București a respins cererea lui Adrian Duicu de a fi cercetat în libertate. Anterior, pe 28 mai, tot Curtea de Apel București a dispus prelungirea arestării preventive a lui Duicu, măsura fiind confirmată și de către Curtea Supremă.

În motivarea Curții de Apel de pe 28 mai, judecătorii constată că Adrian Duicu făcea trafic de influență la nivel înalt și confirmă referatul DNA cu propunerea de arestare.

CRĂCIUN 🚨 NORAD: Moș Crăciun a sosit în România! A livrat 4 miliarde de cadouri și a trecut pe lângă Stația Spațială Internațională

00:35

CRĂCIUN Părintele Florin Petre, sfaturi duhovnicești înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului: Creștinii să citească primele două capitole din Luca și Matei

00:00

Dosarul Duicu pe scurt

Din informațiile prezentate până acum de procurori reiese că Adrian Duicu conducea în Mehedinți o rețea de corupție integrată. Potrivit DNA, în centrul rețelei se plasează el și șeful Inspectoratului Județean de Poliție, Constantin Ponea. Duicu își folosea influența politică pentru a-l menține în funcție pe șeful IPJ, dar și pentru a-l promova la București în structurile centrale.

Procurorii DNA susțin că Adrian Duicu a făcut trafic de influență chiar de la cabinetul premierului din Palatul Victoria. Duicu ar fi cerut ca șeful IPJ din județ, Constantin Ponea, să fie menținut și apoi avansat, iar în schimb polițistul i-a promis că îl scapă de dosarul de incompatibilitate de la ANI. Anchetatorii susțin că premierul l-a convocat la Guvern pe însuși șeful Poliției Române pentru a-i satisface doleanțele lui Adrian Duicu.

Procurorii susțin că influența lui Duicu asupra membrilor guvernului „s-a dovedit reală”

Curtea de Apel București a dispus pe 28 aprilie și 28 mai ca Adrian Duicu să fie menținut în stare de arest preventiv pentru câte 30 de zile consecutiv. Prelungirea arestării preventive a fost solicitată de către procurorii DNA. În referatul prin care au solicitat prelungirea arestării preventive, procurorii își întăresc acuzațiile de trafic de influență la nivel guvernamental. Procurorii spun că traficul de influență exercitat de către Adrian Duicu asupra membrilor Guvernului a dat roade.

â–º „În perioada martie-iunie 2013, numitul DUICU IOAN-ADRIAN (președintele Consiliului județean Mehedinți) a afirmat față de numitul PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN (inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți) faptul că are influență asupra mai multor funcționari publici (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției Române, pe de o parte, și consilierii locali din cadrul Consiliului local al municipiului Orșova, pe de altă parte), influență care s-a dovedit a fi reală, cum se va arăta în cele ce urmează”, se arată în referatul procurorilor DNA.

În motivarea instanței pentru decizia din 28 mai se rețin următoarele: „Obținerea acestor foloase a fost promisă (și, în parte, realizată) de către DUICU IOAN-ADRIAN cu ajutorul influenței pe care o avea asupra mai multor funcționari publici (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției Române), influență care s-a dovedit a fi reală”.

În plus, DNA susține că Adrian Duicu prin intermediul lui Bidilici Adrian și Mijache Loredana-Andreea a cerut ” tuturor primarilor și tuturor funcționarilor publici cu funcții de conducere de pe raza județului Mehedinți, să plătească contravaloarea unor „urări” care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunțuri scrise pe „burtiera” ecranului) la cele două posturi de televiziune la care erau acționari membri familiei Duicu. Concret, fiecare persoană căreia i s-a impus plata unor astfel de „urări” a trebuit să plătească suma de 600 lei.”

Cei care nu plăteau erau trecuți pe o listă neagră și erau uneori supuși unor presiuni. Judecătorii au constat în motivarea de pe 28 mai că însuși Duicu superviza colectarea banilor. Iată ce spun judecătorii:

â–ºAstfel, numitul DUICU IOAN-ADRIAN a dispus întocmirea unor liste cu persoanele cărora li s-a impus plata acestor „urări”, listă pe care a dat-o numiților B A, R. D și M L-A, aceștia ocupându-se efectiv de colectarea sumelor de bani. În măsura în care persoanele „de pe listă” refuzau să achite sumele de bani, numiții B A, R. D și M L-A făceau, explicit sau implicit, referire la autoritatea lui DUICU IOAN-ADRIAN …

â–ºÎn această perioadă, DUICU IOAN-ADRIAN i-a contactat ritmic pe numiții B A și R. D, pentru a verifica nivelul încasărilor și a se interesa care sunt persoanele care refuză să plătească.

â–ºLa data de 19 decembrie 2013, B A i-a adus la cunoștință lui M S-L  faptul că este trecut „pe lista neagră” și că această listă „e de la împărăție, de la Dumnezeu”.

â–ºÎntr-o altă convorbire telefonică, numitul DUICU IOAN-ADRIAN îl îndeamnă pe numitul B A: „nu faceți altceva, duceți-vă, omorâți-i cu banii și luați-vă banii”. (sursa: motivarea instanței)

DNA: trafic de influență pentru un post de conducere la DNA sau Parchetul General

Procurorii anticorupție susțin că, pe lângă funcțiile solicitate pentru Constantin Ponea, Duicu a promis să-și traficheze influența și pentru soția șefului IPJ, Elisabeta Ponea procuror șef în cadrul Parchetului Curții de Apel Craiova. „Pentru soția sa, numitul PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN a pretins numirea într-o funcție de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau în cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, se arată în referatul DNA.

Informal, Elisabeta Ponea a fost propusă anul trecut pentru funcția de șef al secției judiciare a DNA. Propunerea a fost făcută de către ministrul Robert Cazanciuc. Mai multe surse judiciare au eplicat că propunerea a fost făcută și în scris de către ministrul Cazanciuc, dar ulterior a retras-o astfel că nu a ajuns să fie înregistrată oficial la CSM. Membrii CSM care au văzut acestă propunere refuză acum să confirme oficial acest episod. Această operațiune de trafic de influență nu s-a concretizat Elisabeta Ponea nefiind numită oficial la DNA sau la Parchetul General.

Potrivit procurorilor, traficul de influență a fost comis de la biroul lui Ponta

Pentru a doua oară, procurorii DNA susțin faptul că Adrian Duicu făcea trafic de influență de la biroul premierului Victor Ponta. În noul referat prin care au cerut prelungirea arestării lui Adrian Duicu, procurorii arată că baronul de Mehedinți a fost prezent în biroul premierului. Procurorii spun că pe 13 iunie Adrian Duicu s-a prezentat la biroul premierului Victor Ponta, iar premierul l-a chemat pe șeful Poliției Române, Petre Tobă, pentru a-i cere să-l mențină în funcție pe Constantin Ponea la Mehedinți și apoi să-l promoveze adjunct în cadrul direcției de Ordine Publică din structura centrală. Premierul Ponta a negat acest episod spunând că este vorba de „o înscenare de presă”

Redăm mai jos referatul DNA:

â–º „La data de 13 iunie 2013, numitul DUICU IOAN-ADRIAN s-a deplasat la București, fără a fi însoțit însă de numitul PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN. Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN, transmițându-i că la premier se află ministrul afacerilor interne. Apoi, numitul DUICU IOAN-ADRIAN i-a transmis lui PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN un SMS, transmițându-i că prim-ministrul l-a chemat pe TOBĂ PETRE la Guvern.

â–º La solicitarea prim-ministrului, numitul TOBĂ PETRE s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul DUICU IOAN-ADRIAN, care i-a solicitat menținerea temporară a numitului PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN în funcția deținută și promovarea sa ulterioară în funcția de director adjunct al Direcției Ordine Publică, solicitare cu care numitul TOBĂ PETRE s-a arătat de acord.

â–º În împrejurările sus-descrise, numitul DUICU IOAN-ADRIAN, folosindu-se de autoritatea conferită de poziția sa în cadrul Partidului Social Democrat, a obținut folosul pe care i-l promisese numitului PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN.

â–ºApoi, numitul DUICU IOAN-ADRIAN l-a sunat pe numitul PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN, comunicându-i rezultatul întâlnirii avute cu TOBĂ PETRE :„ție ți-a rezervat director adjunct la Ordine Publică și-l ține până te hotărăști tu să pleci de-acolo și i-am spus: nu pleacă acum de aicea…știa subiectul de ea, că vrea să vină la Parchetul General, că la DNA a avut o problemă și n-a pus-o acolo…deci e absolut ok, o să urmeze treaba aia cât de curând; cealaltă zic; ceea ce te interesează cel mai mult”.

â–º Așadar, numitul DUICU IOAN-ADRIAN i-a transmis numitului PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN că, în viitor, acesta va obține și folosul vizat pentru soția acestuia, respectiv ocuparea unei funcții de conducere în cadrul unei structuri de parchet din București.

â–º Cu privire la aceeași întâlnire, numitul DUICU IOAN-ADRIAN i-a transmis numitului DUMITRESCU DORU „l-a chemat acolo șeful al mare, l-a chemat acolo la Guvern; și a venit acolo; ok”.

Cine sunt polițiștii din dosarul Duicu

Unul dintre cele mai importante nume din Poliție care este amintit în dosar este cel al lui Petre Tobă, șeful Poliției Române. Are 50 de ani și 24 de ani de activitate în poliție. Este șef al Poliției Române din 2012. A mai condus Inspectoratul General al Polției Române în perioada 2009-2010. În dosarul Duicu, Tobă este nominalizat ca participant la întâlnirea de la Palatul Victoria unde Adrian Duicu i-a cerut să-l mențină pe Constantin Ponea la șefia IPJ Mehedinți și să-l promoveze ulterior în structura centrală a Poliției Române. În urmă cu aproape două săptămâni, Petre Tobă a fost audiat la DNA.

Petre Tobă devine, astfel, martorul cheie în acest dosar. Petre Tobă este cel care poate da greutate acuzațiilor formulate de DNA. Potrivit referatului procurorilor, Petre Tobă este cel căruia Adrian Duicu i-ar fi cerut în mod direct „menținerea temporară a numitului Ponea Constantin Ștefan în funcția deținută și promovarea sa ulterioară în funcția de director adjunct al Direcției de Ordine Publică”.

Șeful Poliției poate spune dacă, spre exemplu, discuția cu Duicu s-a purtat în fața premierului Ponta. Petre Tobă poate spune dacă premierul Ponta s-a implicat activ în această discuție, dacă a fost parte activă a desfășurării evenimentelor sau dimpotrivă. Depoziția lui Petre Tobă de la DNA este crucială pentru direcția dosarului investigat de procurorii anticorupție.

Un alt nume menționat în referatul procurorilor este cel al lui Doru Dumitrescu. În 2013, la momentul comiterii faptelor relatate în dosar, era adjunct al secretarului de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, șef al Departamentului de Ordine Publică în cadrul aceluiași minister. Acum este subsecretar de stat în cadrul MAI. Are 61 de ani și o experiență de 33 de ani în carul Poliției Române. Din 1976 până în 2005 a activat în cadrul IPJ Mehedinți, adică fix în baronatul lui Adrian Duicu.

În dosar numele lui Doru Dumitrescu este menționat în contextul în care Adrian Duicu își trafica influența șeful IPJ Mehedinți, Constantin Ponea. ” La data de 11 iunie 2013, numitul DUICU IOAN-ADRIAN îi comunică numitului DUMITRESCU DORU că pe data de 13 iunie 2013, intenționează să meargă la premier: mă duc la premier dimineață și o să-l pun și pe premier să sune, că eu vreau să-l stabilizez pe acesta bine acia”, se menționează în dosar

Pe 17 ianuarie Doru Dumitrescu a preluat conducerea Departamentului Schengen din cadrul MAI de la MarianTutilescu, care a fost cooptat anul trecut în echipa de consilieri prezidențiali ai lui Traian Băsescu.

Numele fiului lui Marian Tutilescu este menționat în referatul DNA. Mai precis, procurorii spun că fiul lui Marian Tutilescu, Cătălin Tutilescu, care ocupă funcția de șef al Gărzii Județene de Mediu Mehedinți răspundea la ordinele lui Duicu. Mai precis Duicu i-a solicitat lui Tutilescu să amendeze o serie de companii. Ceea ce șeful Gărzii de Mediu a și făcut.

Citește mai jos pasajul relevant din referatul DNA:

â–º „În perioada martie-iunie 2013, numitul DUICU IOAN-ADRIAN i-a determinat pe numiții DRĂGHICI ADRIAN (funcționar public în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mehedinți, structură teritorială a Administrației Naționale Apele Române, instituție publică centrală aflată în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice) și pe numitul TUTILESCU CĂTĂLIN (comisar-șef al Gărzii Județene de Mediu Mehedinți, structură teritorială a Gărzii Naționale de Mediu, instituție publică centrală aflată în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice) să își îndeplinească atribuțiile de control, în așa fel încât să înceteze activitatea unui operator economic, anume a S.C. LIATI CONSTRUCT IMPEX S.R.L., indiferent de condițiile în care acesta își desfășura activitatea.

â–ºAcțiunea de instigare exercitată de către DUICU IOAN-ADRIAN avut ca urmare controale efectuate de cele două instituții publice la operatorul economic menționat, soldate cu aplicarea de sancțiuni pecuniare semnificative, în condițiile în care operatorul economic menționat își desfășura activitatea într-un cadru legal.”

Ionel Georgescu, preferatul PSD la DGIPI

În cadrul audierilor de la procesul în care s-a judecat cererea de arestare, Adrian Duicu a relatat, răspunzând la o întrebare a procurorilor DNA, că îi cunoaște pe Vlad Stoica (șeful cancelariei premierului), Adi Bădescu și Ionel Georgescu pe linie de partid. Procurorii DNA susțin prin interogatoriu că Duicu i-a cerut lui Ionel Georgescu să remită un CV al Elisabetei Ponea către Adi Bădescu, acesta urmând să-l trimită mai departe șefului Cancelariei lui Victor Ponta.

Un nume foarte important în acest context este cel al lui Ionel Georgescu care în 2009 a fost propus de PSD la conducerea DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne. Numele lui Georgescu se leagă de scandalul care a dus la ieșirea PSD din coaliția de guvernământ cu PDL din 2009. Mai precis, Ionel Georgescu era promovat și susținut pentru șefia DGIPI de către Cătălin Voicu și de fostul general Mitică Iliescu. Din dosarul fostului senator PSD Cătălin Voicu știm că acest dorea chiar să devină ministrul Internelor. În schimb, la minister au fost numiți Gabriel Oprea, Dan Nica și apoi Liviu Dragnea. Premierul Boc a respins propunerea ca Ionel Georgescu să fie numit la șefia DGIPI, acesta fiind și unul din motivele pentru care PSD a părăsit la acel moment guvernul.