Două persoane din Olt, acuzate de abuz în serviciu, achitate de luna trecută. ”Soluția a fost bazată pe decizia de neconstituționalitate”

Prim-procurorul Parchetului Olt, Anca Anuța, a declarat miercuri că este vorba de o decizie pe care instanța din Craiova a luat-o încă de luna trecută. Ea a arătat că inculpații fuseseră condamnați de instanța de fond, înainte de decizia Curții Constituționale prin care a fost redefinit abuzul în serviciu.

„Pe decizia de neconstituționalitate, raportat la abuzul în serviciu, chiar am avut un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt – cred că sesizasem instanța în 2014-2015 – cu o soluție de condamnare la nivel de judecătorie, iar la Curtea de Apel Craiova s-a dispus achitarea a doi inculpați. Este vorba de o decizie de luna trecută, cred. Soluția a fost fundamentată pe decizia de neconstituționalitate. Este o muncă ce se soldează și cu astfel de rezultate, dar nu este imputabil nimănui câtă vreme are la bază decizia de constituționalitate. În momentul în care s-a făcut trimiterea în judecată, s-a obținut prima condamnare la fond, textul de lege era în vigoare în forma anterioară. Noi încercăm să evităm achitarea inculpaților pe motive imputabile, nu pe astfel de dezincriminări”, a explicat Anca Anuța prim-procurorul Parchetului Olt

Aceasta a mai arătat că nu este pentru prima dată când apar soluții de achitare, după ce legile penale au fost modificate.

„Am mai avut astfel de situații. De pildă, anul trecut au fost șase inculpați achitați, toți la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, iar doi dintre ei au fost achitați ca urmare a modificărilor intervenite la Codul Penal în cazul infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Se trimisese în judecată în formatul anterior modificărilor, iar ulterior s-a considerat infracțiune doar situația în care victima are mai mult de 90 de zile de spitalizare, în condițiile în care nu există alcoolemie”, a declarat procurorul.

Decizii similare au fost luate săptămâna aceasta la instanțele din Cluj și Alba.vNumai în ultimele două zile, cinci români au scăpat de acuzațiile de abuz în serviciu.

„Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea mai multor persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, decizia fiind dată în consens cu decizia Curții Constituționale a României care explicitează pentru constituționalitate abuzul în serviciu. Fapta comisă în concret de cei judecați în acest dosar, nu în general, nu mai este prevăzută de legea penală, și s-a reținut că inculpații nu ar fi încălcat o obligație sau o îndatorire prevăzută de o lege sau OUG, ci de un act normativ inferior. Decizia CCR de anul trecut este obligatorie pentru instanțele de judecată. În momentul în care este sesizat un abuz în serviciu acesta trebuie să fie analizat în virtutea deciziei CCR. Decizia Curții de Apel Cluj emisă luni este definitivă”, a spus Lucian Marian, purtător de cuvânt al al Curții de Apel Cluj.

Curtea Constituțională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” nu poate fi interpretată decaÌ‚t ”prin iÌ‚ncălcarea legii”, iar prin ”lege” se înțelege actele adoptate de Parlament și de Guvern (ordonanțe simple sau de urgență). Judecătorii Constituționali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii iÌ‚n domeniul penal” și, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal și nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei > din cadrul dispozițiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

Prin urmare, potrivit sursei citate, ”Curtea constată că sintagma > din cuprinsul dispozițiilor art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează >”.

În continuare, judecătorii constituționali explică faptul că, prin termenul de ”lege”, trebuie să se înțeleagă exclusiv ”legislaţia primară – legi și ordonanțe ale Guvernului”. ”Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament (…), precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern (…), respectiv ordonanțe și ordonanţe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice”, arată judecătorii CCR în motivare.
Judecătorii admit că legislația primară (legile adoptate de Parlament și ordonanțele date de Guvern) poate fi detaliată ”prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară”, dar spun că aceste acte normative ”date în executarea legilor și a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă”.

Un lucru foarte important precizat de judecătorii constituționali în motivarea deciziei este cine poate ”reglementa și aplica” prevederile privind abuzul în serviciu. Curtea constată că acest drept aparține deopotrivă legiuitorului (Parlament sau Guvern) și ”organelor judiciare chemate să aplice legea” (procurorii și judecătorii). ”Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare – ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare”, precizează judecătorii în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu.

Curtea Constituțională a admis parțial, pe 15 iunie, sesizările privind neconstituționalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ”în mod defectuos” să fie înlocuită cu ”prin încălcarea legii”.