Dragoș Nedelcu și Bogdan Mitu, arestați preventiv în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au admis, miercuri noapte, propunerea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și au dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 zile, pentru Dragoș Nedelcu și Bogdan Mitu.

Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanței supreme.

Potrivit DIICOT, Dragoș Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL și Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracțional și, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutați de administratorul de drept al societăților, Iulian Nedelcu, prin operațiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ șase milioane de lei. Anchetatorii susțin că cei trei știau de faptul că această sumă provine din săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și folosirea cu rea-credință a creditului societății.

Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obținut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat și administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip „fantomă”, cât și sumele de bani extrase în numerar în urma operațiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care și-a oprit un „comision” de 10 la sută.

Grupul infracțional ar fi fost constituit între 2010 și 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme „fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu își declarau sediile secundare în care își desfășurau activitatea, pentru ca autoritățile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar și pentru a nu plăti taxele și impozitele datorate bugetului de stat.

Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme „fantomă”, au dispus transferarea între conturile societăților a unor sume de bani provenite din infracțiuni. Apoi, ei ar fi retras acești bani și i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligațiilor financiare și fiscale pentru acești bani către partenerii de afaceri și stat.

Procurorii susțin că printre societățile beneficiare se numără societăți din domeniile construcții autostrăzi și alte construcții civile, construcții feroviare, IT, pază și protecție sau modă.

„Față de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracțiuni. Suma totală estimată a fi transferată și retrasă în numerar în perioada menționată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT.

În dosar sunt urmăriți penal, pentru fapte de evaziune fiscală și spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) și deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

Caloianu este urmărit penal și pentru fals în declarații, pentru că, în declarația de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menționa că obține venituri și din administrarea a două firme – SC Eurobec Grup Construct SRL și SC Euromarabian SRL.

Gabriel Mutu este urmărit penal și pentru folosirea cu rea-credință a bunurilor societății și fals în înscrisuri sub semnătură privată. „Față de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăți comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, și în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăților menționate”, a precizat DIICOT.

Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele „fantomă” administrate de membrii grupului infracțional organizat. Banii ar fi fost dobândiți, în final, de senator, după ce suma a fost fracționată și transferată în conturile altor firme „fantomă”, administrate tot de membrii grupului infracțional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracționale, susțin anchetatorii.