Dragoș Rusu, fost șef la Garda Financiară, suspectat că ar fi vândut secrete economice unor străini: «Băi frate, asta e! Nu pot fără ea»

SRI l-a monitorizat pe Dragoș Rusu, fost adjunct al Gărzii Financiare, pe care îl suspecta că a vândut secrete economice unor străini, prin intermediul unei femei din Republica Moldova cu care se afla „în relații intime”, potrivit informațiilor din dosarul foștilor procurori Sâmpetru și Bălan.

Numele lui Dragoș Rusu apare în rechizitoriul prin care foștii procurori Marcel Sâmpetru și George Bălan, judecătoarea de la ICCJ Georgeta Barbălată și fostul șef al SIPI Ilfov Mihai Vlad au fost trimiși în judecată pentru divulgarea unor informații nedestinate publicității, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranța națională.

Georgeta Barbălată, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție la data comiterii faptelor, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru favorizarea infractorului, respectiv a lui Mihai Vlad, și divulgarea secretului care periclitează siguranța statului.

În cazul acuzației de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului, procurorii arată în rechizitoriu că judecătoarea Georgeta Barbălată a prelungit în iunie 2011 mandatele în baza cărora a autorizat Serviciul Român de Informații să-l monitorizeze pe Dragoș Rusu, comisar general adjunct al Comisariatului General al Gărzii Financiare, apoi i-ar fi spus despre interceptări lui Mihai Vlad.

„Din conținutul încheierilor antemenționate, parțial declasificate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, rezultă că în 20 octombrie 2011 și respectiv în 11 iulie 2011, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul Român de Informații a adresat ICCJ solicitarea de autorizare a efectuării unor activități de culegere de informații în cazul numitului Rusu Dragoș”, au notat procurorii în documentul citat.

În motivarea cererii s-a arătat că „Rusu Dragoș, comisar general adjunct al Comisariatului General al Gărzii Financiare, desfășoară activități cu potențial ridicat de risc la adresa siguranței naționale, derulate pe componenta informațională (obținerea de informații din domeniul economic în interesul altui stat), operațională (derularea unor proiecte de natură economică sub coordonarea serviciilor altui stat) și contrainformativă (asigurarea locurilor de întâlnire, a sistemului de legătură, verificarea unor persoane și firme)”.

Printre activitățile cu impact în domeniul securității naționale au fost descrise și relațiile lui Rusu Dragoș cu cetățeni străini, „care prezintă elementele unei legături de natură operativă”, potrivit rechizitoriului, care redă din documentele Serviciului Român de Informații.

SRI mai nota că „legătura dintre Rusu Dragoș și cetățenii străini este asigurată de o femeie, cetățean al Republicii Moldova”, cu care acesta era „în relații intime”.

Procurorii au precizat în rechizitoriu că Mihai Vlad știa de la judecătoarea Barbălată că în cazul lui Dragoș Rusu a fost emis mandat de interceptare, întrucât acesta avea informații despre relația lui Rusu cu o femeie din Republica Moldova, care nu apăreau decât în materialele puse la dispoziție de SRI instanței supreme.

„În mod evident, informația provenea din materialele puse la dispoziție de către Serviciul Român Informații Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nu reprezenta o apreciere cu caracter de can-can referitoare la comportamentul social al lui Rusu Dragoș, pentru că inculpatul Vlad Mihai a indicat foarte limpede că tocmai relația acestuia cu persoana de sex feminin din Republica Moldova a constituit motivul pentru care acesta a făcut obiectul de interes al serviciilor de informații, or doar în informarea SRI se fac aceste precizări”, au precizat procurorii DNA, care evidențiază modul în care judecătoarea Georgeta Barbălată a divulgat informații ce periclitează siguranța națională.

Totodată, procurorii au arătat că relevantă în acest sens este și exprimarea lui Mihai Vlad, care afirmă că „l-au avut pe mandat”, ceea ce înseamnă că Dragoș Rusu nu a făcut parte dintre subiecții investigați de DGIPI, structură în cadrul căreia Vlad activa, astfel că acesta nu a avut posibilitatea să cunoască din surse proprii aceste date, după cum nu avea cum să afle despre desele deplasări ale lui Rusu la Chișinău.

Procurorii au mai arătat că în 23 mai 2012, între orele 14.00 și 15.35, a avut loc o întâlnire a lui Mihai Vlad cu George Bălan, Mirela și Marcel Sâmpetru, la restaurantul Perla, ocazie cu care, discutându-se despre conducerea ANAF, aceștia au avut următorul dialog:

„Mihai Vlad: Dacă e…nu e cercetat. El…i-au ridicat ăștia un …la ministru. Nu știți cine e.

George Bălan: Nu degeaba te-am întrebat.

Mihai Vlad: Păi nu, dar știți pe cine…

Mirela Sâmpetru: Dragoș.

Mihai Vlad: Dragoș. L-au avut pe mandat și el, în nebunia lui, s-a îndrăgostit de o tipă din Chișinău.

George Bălan: Dar de ce nu e ceva nou pentru mine?

Mihai Vlad: Dar rău de tot. Și o dragoste din asta cu năbădăi. Și ăștia l-au tot prins. Că de aici au plecat pe mandat, că el se ducea la Chișinău. Făcea ce făcea, era la Chișinău. Și el a zis: «Băi frate, asta e! Nu pot fără ea».

Marcel Sâmpetru: Toată viața lui, Dragoș a avut tot felul de muieri.

Mirela Sâmpetru: Dar mie mi-a plăcut și nevastă-sa. Drăguță. Frumușică.

George Bălan: Asta nu înseamnă că ceea ce spunem nu este adevărat. Numai că tipele astea cu care era el combinat, una nu era, să spui, mai serioasă, toate erau cu dosare penale, toate erau cu probleme financiare. Una dintre ele nu se lipea de el doar că era el băiat frumos. Toți se lipeau de el din interes.

Mihai Vlad: O fi avut și aia un interes”.