Dreptul la viață, pe lista de așteptare

Mariana B. are 61 de ani și este din București. La începutul anului a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer, iar pe 20 martie a fost operată. După intervenția chirurgicală, medicii i-au recomandat să facă imediat radioterapie. A fost trimisă la Spitalul Militar, unde a primit o veste ce avea să îi spulbere toate speranțele că se va putea face vreodată bine: „Mi s-a spus să revin după cinci luni. Atunci aveau un loc liber. Le-am spus că în cazul radioterapiei nu pot aștepta. Tocmai ce fusesem operată și trebuia să încep tratamentul. Le-am spus: ”Măi, oameni buni, dacă nu încep acum, eu într-o lună mor”. Răspunsul lor a fost strigător la cer: ‚Nu avem ce să vă facem. Nu avem locuri”, își amintește femeia.

A fost trimisă la privat. Acolo trebuia să scoată din buzunar 4.000 de euro, sumă pe care ar fi strâns-o în aproape doi ani, asta dacă din banii pe care îi primește lunar drept pensie nu ar fi cheltuit niciun leu. „M-am dus acasă și am început să dau telefoane. Sunt genul de om care știe să facă legături și așa am ajuns la Elias, unde am reușit să fac tratamentul”, povestește bucureșteanca. A început radioterapia pe 22 aprilie și pe 23 mai a terminat acest tratament.

Din păcate, cazul Marianei nu este unul izolat. Prin astfel de situații trec, anual, mii de pacienți diagnosticați cu cancer și care, pentru a învinge această boală, trebuie să facă radioterapie. Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, recunoaște că „radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie, pentru că avem prea puține centre care sunt dotate cu aparatură veche care nu mai corespunde” și spune că, în viitor, va dota cele 12 centre de radioterapie existente la nivel național cu aparatură nouă.

„Mă ducea zilnic la spital, unde așteptam chiar și jumătate de oră pentru a putea beneficia de un minut de radioterapie”

De la an la an numărul pacienților diagnosticați cu cancer care au nevoie de radioterapie este în creștere, după cum arată datele obținute de gândul de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În anul 2012, numărul persoanelor care au beneficiat de acest tratament a fost de peste 14.500. Aceștia au beneficiat de 58.775 servicii de radioterapie, pentru care CNAS a decontat 9.544 000 de lei, echivalentul a peste 2.169.000 de euro.

Anul trecut, numărul persoanelor care au avut nevoie de radioterapie a crescut cu mai bine de 1.700 de cazuri față de anul precedent. Astfel, în 2013, peste 16.200 de români au beneficiat de radioterapie. Pentru aceștia CNAS a decontat un număr de 104.095 servicii de radioterapie. Valoarea acestor servicii a fost de peste 22.353.600 de lei, echivalentul 5.080.300 de euro.

Pentru anul în curs nu există o statistică în acest sens, deoarece „serviciile de radioterapie sunt servicii medicale care se acordă în unitățile sanitare cu paturi, în baza contractelor de furnizare servicii medicale spitalicești încheiate cu casele de asigurări. Ședințele de radioterapie se decontează în baza tarifelor stabilite pentru fiecare tip de serviciu. Un pacient urmează o schemă terapeutică care cuprinde mai multe ședințe de radioterapie, astfel încât numărul de pacienți poate fi stabilit numai la încheierea situațiilor anuale”, au declarat pentru gândul reprezentanți ai CNAS.

În România există 20 de centre unde se poate face radioterapie. Dintre acestea, 12 sunt la spitalele de stat și 8 la privat. Statul are contract de decontare și cu patru centre private, dar nu toți pacienții pot merge în privat pentru că aici sunt puși să suporte costul schemei de tratament, cost ce ajunge undeva la aproximativ 3.000 de euro.

Mariana B. se consideră o învingătoare a sistemului sanitar. A aflat că suferă de Timom tip B1(timom limfocitic) stadiul 2 a – o formă rară de cancer, după ce s-a prezentat la medic pentru un control. „Răcisem și nu mă mai lăsa tusea. Am făcut o radiografie și medicul pneumolog mi-a spus că sunt suspectă de cancer. M-am operat la Spitalul „Carol Davila”. După operație mi s-a spus că marele meu noroc a fost că m-am prezentat la doctor la timp și că boala era în stadiul incipient, pentru că tipul de cancer cu care am fost diagnosticată are o evoluție rapidă și riscam în câteva luni să nu mai fiu”, spune femeia.

A reușit să înceapă tratamentul într-un alt spital, la Elias, unde a avut norocul să găsească un loc liber, dar problemele nu au luat sfârșit odată cu începerea radioterapiei. „Am avut de făcut 23 de ședințe. Mă duceam zilnic la spital, unde, de cele mai multe ori, așteptam chiar și jumătate de oră pentru a putea beneficia de un minut de radio. Au fost și dăți în care am fost trimisă acasă pentru că se stricase aparatul și nu mai puteam să fac ședința de terapie. Din fericire, defecțiunea s-a reparat de la o zi la alta”, își amintește aceasta.

Atunci când se defecta aparatul, nimeni nu îi anunța pe pacienți să nu mai vină și nimeni nu le putea da detalii despre când avea să fie din nou funcțional. Mariana este din București, dar pe holurile Spitalului Elias a cunoscut și persoane venite de la zeci de kilometri distanță, care băteau drumul degeaba.

Ce soluții au autoritățile pentru pacienții care au nevoie de radioterapie

Ministerul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat pentru gândul că „radioterapia este sectorul cel mai vitregit din oncologie, pentru că avem prea puține centre care sunt dotate cu aparatură veche care nu mai corespunde” și spune că, în viitor, va dota cele 12 centre de radioterapie existente la nivel național cu aparatură nouă.

Va putea face asta cu o parte din banii pe care instituția pe care o conduce îi va primi de la Banca Mondială, cel mai probabil începând cu luna februarie, după cum au declarat pentru gândul reprezentanții BM.

Este vorba de un împrumut de 250 de milioane de euro pe care România îl primi de la BM. „Acești bani sunt acordați pentru reformarea sistemului sanitar din România. Din suma totală, în jur de 30-40 de milioane de euro vor fi folosiți pentru radioterapie. Întreaga sumă va trebui rambursată până în anul 2032″, a declarat pentru gândul Richard Florescu, Director de Operațiuni în cadrul Misiunii BM la București.

Cu toate acestea, în urmă cu 4 luni ministrul avea alte planuri cu privire la radioterapie. La sfârșitul lunii iunie, Bănicioiu declara pentru Mediafax că va folosi banii primiți de la Banca Mondială pentru a deschide, până la sfârșitul anului, alte 15 noi centre de radioterapie. „Am semnat un acord cu Banca Mondială prin care ne-am propus ca până la sfârșitul anului să putem deschide aproape 15 centre de radioterapie. Vorbim cam de 40 de milioane de euro prin programul cu Banca Mondială și alte 20 – 30 de milioane de euro din economii, sumă care ne-ar ajunge pentru realizarea acestui proiect”, declara ministrul Sănătății.

La patru luni distanță, Bănicioiu revine asupra declarațiilor sale și spune că nu va mai deschide niciun centru nou. „Construirea unei rețele de radioterapie este unul dintre obiectivele principale ale proiectului pentru care a fost alocată suma de aproximativ 40 de milioane de euro. În cadrul acestui proiect ne-am propus să dotăm centrele de oncologie cu aparatura nouă necesară. Momentan este prevăzut ca 12 centre, unde sunt tratate cazurile oncologice, să primească echipamente noi”, este răspunsul pe care șeful de la sănătate îl dă la întrebarea „Câte centre noi de radioterapie veți deschide cu banii primiți de la Banca Mondială”. Acesta punctează că o parte din banii obținuți ca împrumut de la BM îi va folosi pentru reabilitarea și dotarea cu aparatură nouă centrele deja existente de radioterapie.

Mai mult, întrebat dacă a calculat de câți bani va avea nevoie anual numai pentru întreținerea centrelor de radioterapie, Bănicioiu spune că „răspunsul la întrebare face obiectul unei consultanțe privind impactul proiectului, atât financiar cât și medical și social care se va realiza în cadrul proiectului”.

FABC: „Problema radioterapiei va fi rezolvată prin încheierea unui parteneriat public privat”

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a declarat pentru gândul că centrele de radioterapie existente în prezent în România sunt prea puține, având în vedere că anual în jur de 35.000 de pacienți bolnavi de cancer au nevoie de tratament cu radioterapie pentru a învinge boala. „La prima vedere inițiativa ministerului Sănătății este una lăudabilă și necesară. Avem nevoie de aparatură nouă, dar întreținerea ei costă foarte mult. În plus, în spitalele din România există doar 48 de medici care pot face radioterapie. Consider că înceierea unui parteneriat public privat ar putea rezolva această problemă. Acest lucru funcționează foarte bine în cazul dializei. Astfel, statul va deconta doar tratamentul, pe care oricum îl suportă și dacă terapia se face la spitalele de stat, dar nu va avea povara întreținerii aparaturii și a formării forței de muncă”, a spus Irimia.

În replică, Bănicioiu spune că „proiectul Băncii Mondiale a fost gândit să ajute dezvoltarea acestui segment de servicii și nu pentru a interfera cu alte politici ale Ministerului Sănătății. Cred că asociațiile de pacienți trebuie să fie primele organizații care să susțină un astfel de proiect care va avea impact direct și care va aduce beneficii directe pacienților cu afecțiuni oncologice”.

Opinia reprezentantului asociației de pacienți este susținută și de Radu Gorduza, country manager Euromedic România si Bulgaria, cel mai mare jucător privat din România pe piața serviciilor medicale de diagnostic imagistic de înaltă performanță, medicină nucleară și tratamentul cancerului.

„Într-un centru de radioterapie care conține de obicei 2 acceleratoare liniare se pot trata eficient între 1.000 – 1.200 pacienți anual, ceea ce înseamnă că România are nevoie de minim 30 centre de radioterapie, adica 60 de acceleratoare. Daca luăm în calcul dificultățile de acces, împărțirea inegală a populației pe regiuni și judete, problemele de personal din domeniul radioterapiei, probabil că o cifră mai apropiată de realitatea practică ar fi între 70-80 de acceleratoare. Astăzi, în România, există mai puțin de 20 de acceleratoare dintre care unele sunt depășite moral și tehnic, iar în mediul privat există aproximativ 8 acceleratoare din cele maxim 20. Prin urmare, conform statisticilor prezentate, strict matematic, lipsesc aproximativ 25 centre de radioterapie, adică 50 de acceleratoare, care ar necesita o investiție inițială de aproximativ 250 milioane euro plus o investiție uriașă de timp și bani în identificarea și pregătirea personalului aferent”, a punctat Gorduza.

Acesta mai spune că ministerul Sănătății va avea nevoie de câteva sute de milioane de euro prin contracte de service cu producătorii sau distribuitorii de service ai acestora. „Această cheltuiala va zgudui serios finanțarea spitalelor care și așa este făcută la limita rezistenței. Fiecare Guvern a încercat prin reforme să reîmpartă din ce în ce mai puține ‚felii de pâine” la din ce în ce mai mulți ‚comeseni”. Concluzia este simpla: ori crești eficiența economică a țării și numărul de contributori la sistemul de sănătate, ori permiți accesul capitalului privat în sănătate deoarece operatorii privați știu să facă servicii mai bune pe costuri mai mici”, conchide Gorduza.