Ducu Bertzi, despre hotărârea CAB privind colaborarea sa cu Securitatea: E o campanie de defăimare

Ducu Bertzi a declarat, într-un comunicat remis MEDIAFAX joi, după ce Curtea de Apel București (CAB) a dat publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că interpretul a colaborat cu fosta Securitate, că a depus recurs încă din 31 ianuarie, procesul fiind în desfășurare.

CAB a dat publicității, miercuri, motivarea deciziei prin care a admis acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și a stabilit că Bertzi a colaborat cu fosta Securitate. Potrivit CAB, Bertzi a fost recrutat pe 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului București, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ „Victoria”.

De cealaltă parte, într-un comunicat remis joi MEDIAFAX, cântărețul spune că „în «cazul» Ducu Bertzi, comanda politică se executa, nu se discuta”. „Eu am fost urmărit începând din 1981, am suferit atunci și, iată, și astăzi tot eu am de suferit”, mai spune Bertzi.

Cântărețul precizează că a depus recurs la decizia CAB încă din data 31 ianuarie, hotărârea nefiind definitivă. Totodată, Bertzi cataloghează motivarea CAB, făcută publică de presă miercuri, astfel: „o jenantă acțiune publicitară, în cadrul unei mai ample campanii de defăimare a PNL, partid de care sunt apropiat eu, soția mea, și nu întâmplător a fost difuzat chiar în ziua discursului de adio al fostului premier și a guvernului său, cum bine au remarcat o serie de specialiști în comunicare”.

„Astfel, în ocultarea clară a faptelor, materialul difuzat presei nu face nici un fel de vorbire despre recursul pe care l-am înaintat încă din 31.01.2012, când a fost dată hotărârea, lăsând impresia unui proces încheiat și a unei soluții definitive. Ceea ce este mai mult (și mai grav) decât un fals! În realitate, procesul continuă și tocmai de aceea se încearcă crearea unei vinovății «virtuale». De altfel, ca o exemplificare a acestei stări de lucruri, Motivarea în cauză, deși redactată acum 2 luni, a ajuns abia acum (2 mai) în presă, înainte chiar de a-mi fi comunicată și mie, subiect «nesemnificativ» al acestei acțiuni. În această situație, este aproape firesc ca pe site-ul oficial al CAB nu apare nici un comunicat de presă cu privire la hotărâre”, mai spune Ducu Bertzi în comunicat.

Ducu Bertzi precizează că tot din presă a aflat că între el și securistul fabricii, care îl „monitoriza”, conform dosarului CNSAS din octombrie 1981, Canacheu Claudia, judecător la Curtea de Apel București (CAB), „îi dă crezare securistului”. „Altfel spus, în cadrul unei acțiuni de «voluntariat», umblam în 1988 cu cheia în mână pe Calea Victoriei sau prin fabrică și mă rugam de securitate să folosească locuința de serviciu a fabricii!”, spune Ducu Bertzi.

„Probabil că, în cadrul unei campanii denigratoare care a fost începută împotriva unor membrii PNL, orice este posibil, inclusiv această înscenare îngroșată până la absurd. Este elocvent faptul că, deși au trecut 3 luni de la hotărârea CAB, ea apare tocmai în aceste zile în întreaga media”, spune cântărețul.

Totodată, Ducu Bertzi subliniază că procesul este în desfășurare, în faza intermediară, și speră că adevărul va ieși la lumină în cele din urmă.

Curtea de Apel București a stabilit, pe 31 ianuarie, că artistul Ducu Bertzi a fost colaborator al fostei Securități și a admis astfel acțiunea CNSAS.

„În dosar se află Angajamentul întocmit și semnat olograf de către pârât la data de 28 aprilie 1988, în care se menționează că se angajează să sprijine organele de securitate, prin punerea la dispoziție a garsonierei în care domiciliază, colaborare pe care o va desfășura în mod conspirat și în secret”, arată judecătorul CAB, în motivarea dată publicității miercuri.

Instanța mai arată că dosarul conține un Raport cu propuneri de recrutare în calitate de gazdă a lui Alexandru Bertzi, din 27 aprilie 1988, întocmit și semnat olograf de căpitanul T.C. de la Securitatea Municipiului București, în care se consemnează că, „în vederea desfășurării în bune condiții a muncii cu rețeaua informativă, cât și pentru conspirarea întâlnirilor cu acesta, se impune necesitatea recrutării unei gazde de întâlniri”.

CNSAS a cerut în 24 februarie 2011 Curții de Apel București să constate calitatea de colaborator al fostei Securități a cântărețului Ducu Bertzi, care și-ar fi pus locuința la dispoziția Securității.

Ducu Bertzi a declara atunci, pentru MEDIAFAX, că decizia CNSAS este „nedreaptă”, cântărețul precizând că nu a făcut poliție politică, nu a făcut rău nimănui și se va apăra până la capăt.

Întrebat dacă și-a pus la dispoziția Securității locuința lui de la vremea respectivă, Ducu Bertzi a spus că a fost „forțat de împrejurări” și „nu de bună voie” a făcut acest lucru.

„Eram angajat la IMUAB – fabrica de componente nucleare. Conform regulamentului intern, nu aveam voie să am relații cu străinii. În cazul unei întâlniri cu o persoană străină, trebuia informat securistul care se ocupa de fabrică. Eu aveam prieteni străini, mergeam la ei în casă de ani buni. Nu aveam de ascuns treaba asta, dar nici nu am informat pe nimeni oficial. În 1988, m-au strâns cu ușa. Puteam fi acuzat de spionaj sau manifestam o atitudine „prietenească”. Am ales a doua variantă care s-a concretizat cu apelarea din când în când la garsoniera mea. În aprilie ’89, mi s-a cerut o notă despre unul din diplomații străini. Am scris-o și dacă o veți citi veți vedea că nu am scris absolut nimic rău despre aceea persoană. A fost singura notă pe care am scris-o, după care nu am mai fost căutat. Le-am spus prietenilor mei și, de altfel, am rămas prieteni până azi”, explica Ducu Bertzi.

Totodată, cântărețul a mai spus că din documentul CNSAS rezultă că există două volume referitoare la urmărirea sa. „Vreau să le consult și eu. Știam că sunt supravegheat încă din 1985”, mai spunea Bertzi.

În plus, Ducu Bertzi preciza că nu a făcut poliție politică. „Știind că nu am făcut poliție politică, că nu am făcut rău nimănui, mă voi apăra până la capăt”, mai declara Bertzi.