Dumitru Dragomir reținut. Mărirea și decăderea lui „Don Corleone” de Bălcești. VIDEO
Dumitru Dragomir a intrat devreme în fotbal, încă din 1977 când devine președinte al clubului de fotbal Chimia Râmnicu Vâlcea pentru ca timp de zece ani să se perinde la conducerile echipelor Viitorul Scornicești și FCM Brașov, pentru ca între 1987 și 1989 să atingă „vârful de performanță” din cariera sa, la conducerea clubului de fotbal al Securității, Victoria București.
De la această din urmă funcție i se trage în 1990 și cea de-a doua condamnare la închisoare – una de 7 luni, pentru abuz în serviciu – după ce, la 24 noiembrie 1976, mai primise o pedeapsă de 3 luni de închisoare pentru practicarea ilegală a jocurilor de noroc.
Bine înfipt în sistem Dragomir se regăsește în conducerea Ligii Profesioniste de Fotbal încă de înființare fiind vicepreședinte, între 1992 și 1996, în timpul mandatului deținut de Mircea Angelescu, pentru ca după retragerea acestuia în 1996, să devină președinte.
A fost reales în 2000 și 2005, de fiecare dată fără prea mari emoții (doar în 2000 având contracandidat, Gino Iorgulescu, pe care l-a învins cu 11 voturi la 5).
În 2009 a câștigat al patrulea mandat în fruntea LPF, neavând nici de această dată un opozant. Dintre cele 18 cluburi ale Ligii I, 16 l-au votat pe Dragomir, Unirea Urziceni s-a abținut de la vot, iar Pandurii Târgu Jiu nu a avut reprezentant la Adunarea Generală.
Anul trecut a fost trimis în judecată, împreună cu președintele FRF, Mircea Sandu, pentru prejudicierea lui Adrian Mititelu, patronul echipei de fotbal Universitatea Craiova, care cere despăgubiri de 53 de milioane de euro.
Anul 2013 este și anul „sfârșitului” pentru Dragomir, care pierde lupta cu același Gino Iorgulescu și părăsește conducerea LPF.
Afaceristul Dragomir
Prima afacere cunoscută a lui Dragomir a început în 1991 când a lansat cotidianul sportiv „Sportul Românesc”. Ziarul dispare în 1997 când echipa redacțională pleacă pentru a fonda Pro Sport, așa că Dragomir se reorientează și în 1998 lansează publicația de scandal „Atac la persoană”.
În 2003 „Corleone” își inaugurează un hotel, „Crystal Palace”, în nordul Capitalei, un hotel la care au tras mai toate echipele de fotbal care aveau meciuri în București.
Prinde gustul „imobiliarelor” și lansează câteva proiecte: un cartier de 16 vile, din care vinde cel puțin jumătate, cu 450.000 de euro, bani pe care îi folosește ca să cumpere o vilă pe care să o „cosmetizeze” și să o vândă pe cel puțin 6 milioane de euro.
Crystal Palace Ballrooms este afacerea care avea să-l ducă pe Dumitru Dragomir în atenția DNA după ce s-a dovedit că începând din 2009 a primit din partea firmei de cablu RCS&RDS suma de 3,5 milioane de euro pe care a folosit-o pentru a construi și amenaja, aproape de Palatul Parlamentului, un complex de săli care pot fi închiriate pentru diverse evenimente.
În 2013 se pregătea de o nouă afacere, un complex de 100 de apartamente pentru care avea și terenul și 4-5 milioane de euro pentur construcție, dar aștepta ca România să iasă din criză.
Politicianul Dumitru Dragomir
Cariera politică a lui Dumitru Dragomir nu a fost la fel de spectaculoasă ca cea de om de fotbal, dar a reușit chiar și aici să se facă remarcat. Intră în politică în partidul lui Corneliu Vadim Tudor, PRM, prinde chiar două mandate de parlamentar, între 2000 și 2008, și este candidat al acestui partid la postul de primar general în 2004.
Cariera politică ia sfârșit pe 7 august 2008 când demisionează din PRM și încearcă să prindă un loc pe listele PDL. Este refuzat și renunță la politică.
În perioada în care este membru PRM, președinte al LPF dar și patron al publicației „Atac la persoană” provoacă un mare scandal, în special datorită orientării antisemite și xenofobe a publicației, și ajunge în atenția Ligii Antidefăimare de la New York care a sesizat FIFA, forul mondial fiind cel care îl sancționează pe Dragomir cu avertisment.
Afacerile lui „Mitică”
Revistele de specialitate estimează că familia Dragomir – în condițiile în care multe din afacerile lui „Mitică” au fost trecute pe numele fiului Bogdan – are o avere de 25-27 milioane de euro, mare parte din bani fiind băgați în imobiliare, dar și bijuterii (200.000 de euro), ceasuri (50.000 de euro) și în tablouri de 100.000 de euro.
După ce criza din imobiliare a cuprins România, Dumitru Dragomir a început să piardă bani, cam 3 milioane de euro, potrivit propriilor estimări. Dragomir însă are câteva terenuri și bani în bănci pentru a dezvolta alte proiecte imobiliare, care ar putea fi continuate de fiul său.