După ce a tăiat banii de cercetare pentru că „rata de succes a fost neobișnuit de mare”, Guvernul are acum o PROBLEMĂ TEHNICĂ

Strategia Nationala a Cercetarii 2014-2020, adoptată de guvern în 2014, prevede că cercetarea  are alocate 3,87 miliarde lei pentru 2015, dar suma alocată prin buget și aprobat de parlament este de 2,17 ori mai mică. Însă, cu toate că banii pentru cercetare sunt aprobați, Ministerul Educației  nu lansat competiția de proiecte astfel încât cercetătorii români să-și poată continua munca.

Ovidiu Sîrbu este unul dintre cercetătorii români care s-a întors în țară în 2012, atunci când Guvernul a lansat mai multe granturi de cercetare. În 2012,  alături de Cătălin Marian,de la Ohio State University, SUA,  Ovidiu Sârbu a câștigat un proiect prin care încearcă să găsească  moleculele care sunt implicate într-o serie de malformații congenitale și în formarea celulelor canceroase.

Cercetătorul a obținut fonduri pentru un proiect prin care a înființat un laborator de cercetare la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. Prin proiectul lui de cercetare Ovidiu Sîrbu descrie interacțiunea dintre mai multe căi de semnalizare implicate în închiderea tubului neural, ceea ce corespunde în patologia umană spinei bifide. Până acum proiectul de cercetare a suferit mai multe reorganizări ca urmare a tăierilor bugetare alocate inițial pentru proiect.

Ovidiu Sîrbu este unul dintre cei care au semnat petiția online prin care cere explicații ministrului Educației. „Toată lumea este afectată. Sunt echipe tinere care stau cu proiectele în stadiul inițial, cu idei care se devalorizează, pentru că pe această piață e o concurență acerbă. Concurența e enormă, înfiorătoare și se reflectă mai ales în nivelul de finanțare”, a spus pentru gândul Ovidiu Sîrbu. Cercetătorul afirmă că în cadrul proiectului avea programate niște experimente. „Dar anul trecut s-au tăiat fondurile, iar anul acesta s-au tăiat din nou. Efectiv nu știu cum să mă mai organizez ca să pot să duc treaba la bun sfârșit. Proiectul meu, câștigat în prima competiție jurizată internațional, a primit prima tranșă de finanțare în 2013 și a trebuit să cumpărăm echipamentul atunci. În 2014 am aflat că se dau numai 50% din fonduri. Proiectul este o extensie a ceea ce am lucrat în Germania. Sunt pe cale să descriu interacțiunea dintre mai multe căi de semnalizare implicate în închiderea tubului neural, ceea ce corespunde în patologia umană spinei bifide”, a spus Ovidiu Sîrbu. Pentru că rezultatele cercetării se văd în articolele de cercetare publicate în reviste internaționale recunoscute în domeniu, Sîrbu își planificase să publice anul acesta un articol în revista Nature.

„În principiu, îmi propusesem să trimit anul acesta un articol la Nature Communication, iar ca să-i conving, m-am angajat într-o serie de exeperimente, dar nu am cum să le mai fac în condițiile astea”, arată Ovidiu Sîrbu, care spune că numai aproximativ 50-60% din proiect este finalizat, cu toate că termenul final este 2016. „Eu constat  că am mai puțini bani decât au fost programați. N-am primit nicio explicație, sau când am întrebat mi s-a răspuns că sunt restricții bugetare”.

Explicațiile Ministerului Educației

Răspunsul oficialilor de la ministerul Educației este că proiectele au fost întârziate pentru că au așteptat o perioadă mai bună din punct de vedere financiar. „Acum ce să vă spun, noi am lansat competiția. Problema este de natură tehnică. Pentru 3.000 de proiecte ne trebuie foarte mulți evaluatori, care de fapt nu există. Trebuie să găsim 9.000 de evaluatori care să nu se afle în conflict de interese”, a spus pentru gândul Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru cercetare și dezvoltare tehnologică. Pe de altă parte, secretarul de stat susține că nu sunt suficienți evaluatori independenți pentru proiectele de cercetare, astfel încât aceștia să nu se afle în conflict de interese.

„E foarte greu de găsit oameni pentru toate aceste proiecte. Cred că avem  în prezent sub 1.000 de evaluatori. Asta pentru că mulți dintre evaluatorii din bazele de date de la UEFISCDI( Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării)  nu erau valizi. UEFISCDI a făcut apel din nou pentru evaluatori și s-a constatat că nu aveau baza de date actualizată”, susține Tudor Prisecaru. Acesta arată că există încă un aspect pe care cercetătorii „nu prea îl cunosc”. 

„Acesta este faptul că de fapt această competiție se derulează pentru că anul trecut noi, Consiliul Național pentru Cercetare Științifică, am cerut să o amânăm pentru anul acesta. Este vorba despre panelul pentru resurse umane. Am cerut amânarea pentru că anul trecut la rectificarea bugetară nu ni s-au mai dat 10% din fonduri, și am zis să așteptăm să fie o situație financiară mai bună din punct de vedere financiar. Apoi, mai este o problemă că în multe dintre aceste proiecte, destinate pentru tineri cercetători, sunt și oameni în vârstă de peste 50-60 de ani, care și-au dat doctoratele mai târziu și care sunt considerați tineri cercetători”, a mai spus Tudor Prisecaru.

Nu este pentru prima dată când cercetătorii români rămân fără fonduri pentru proiectele de cercetare. În 2013, Guvernul a decis tăierea între 40% și 55% din fondurile pentru proiectele câștigate în 2012. Atunci  peste 300 de proiecte de cercetare câștigate prin evaluarea unor experți internaționali au primit mai puțini bani. Ministerul Educației anunța atunci finanțarea proiectelor  era nesustenabilă deoarece ratele de succes pentru unele dintre proiecte au fost neobișnuit de mari, de până la 70%, la contractarea lor, în 2011. În 2013, Ministerul Educației a renunțat la evaluarea proiectelor de către experți străini și a anunțat că proeictele vor fi evaluate în principal de experți români. În 2015, Ministerul Educației susține că  nu are suficienți experți români independenți.