Flossie Baker este câștigătoarea concursului anual „Just Back” organizat de cotidianul britanic The Telegraph. Turista britanică a fost premiată pentru un articol ce relatează întâlnirea sa cu o familie de fermieri din Maramureș și care descrie ospitalitatea extraordinară a acestora.
Povestirea ei a concurat pentru acest premiu, oferit de Post Office din Marea Britanie, cu relatări din Statele Unite, Japonia, Mexic, Ghana și jungla amazoniană.
„Satul rămas în urmă devenise mic cât un fir de praf, iar drumul se întindea în fața mea, drept și gol, prin câmpurile cu fân proaspăt cosit. Sunetul făcut de tălpile pantofilor mei pe pământul bătătorit și fierbinte a fost întrerupt de zgomotul de motor făcut de o mașină veche și galbenă, care s-a oprit chiar lângă mine. Eram în Maramureș, în România, iar șoferul, un bărbat în vârstă, cu mâini mari și mulți dinți lipsă, a tras în jos geamul portierei și, prin intermediul gesturilor, m-a invitat să intru în mașină. Ținând cont de zâmbetul lui încântător, de vârsta avansată și de starea vehiculului, am ajuns la concluzia că oricum nu vom ajunge prea departe și, învingându-mi sentimentul de inconfort generat de trepidații, am urcat în mașină”, relatează Flossie Baker.
„Am pornit și, privind în spate, am văzut că toată bancheta era ocupată cu saci plini cu brânză albă. După câteva minute, ne-am oprit la o fermă. Fermierul de acolo a ieșit dintr-un grajd pentru a ne întâmpina. După ce m-a văzut, mi-a deschis ușa și am ieșit repede afară. Zidurile grajdului erau decorate cu vase din alamă, o șa era uitată pe o băncuță, iar o serie de unelte arhaice folosite în trecut în ferme erau sprijinite de ziduri”, a adăugat turista britanică.
Jurnaliștii britanici au fost amuzați și de pățania turistei, care spune că a fost hrănită până la refuz de gazdele sale cu mai multe boluri cu brânză topită și zahăr, dintr-un exces de amabilitate.
„O femeie în vârstă a apărut în ușă. Un batic negru îi încadra chipul rotund, brăzdat de riduri adânci ca niște cratere. Atunci când m-a văzut că mănânc, mi-a arătat un zâmbet larg, m-a luat de mână și m-a condus spre casa ei. Când am ajuns la ea, am văzut câteva decorațiuni extraordinare sculptate în lemn. Avea o verandă largă, sculptată în lemn negru, ce părea desprinsă dintr-un basm cu zâne. Cu mândrie, m-a invitat într-o bucătărie însorită, m-a invitat să mă așez pe un scaun, mi-a pus un bol în brațe și a început să îl umple, din nou, cu brânză, dându-mi și recipientul cu zahăr”.
„Mănâncă, mănâncă! Haide, străino, îți dau de mâncare”, i-a spus apoi bătrâna, în limba engleză, semn că Flossie Baker nu era prima turistă care o vizitase.
„Atunci când mi-a fost imposibil să mai mănânc ceva, mașina cea galbenă și șoferul ei au apărut din nou și m-au dus exact în locul din care m-au luat atunci când mă plimbam, cu o oră în urmă”, a relatat în încheierea articolului său turista britanică.