După decizia privind SRI și procurorii, CCR blochează o cale a condamnaților definitiv de a cere revizuirea sentințelor

Judecătorii CCR au declarat neconstituțional articolul 453, alineatul 1, litera f, din Codul de Procedură Penală, care prevede că revizuirea hotărârilor judecătorești definitive penale poate fi cerută dacă acestea s-au bazat pe o prevedere legală care a fost declarată neconstituțională, ulterior sentinței definitive și numai în situația în care norma declarată neconstituțională continuă să producă consecințe.

Judecătorii arată că procesele soluționate anterior unei decizii de neconstituționalitate a CCR reprezintă fapte din trecut (facta praeterita), fiind cauze soluționate definitiv și irevocabil. Ei mai arată că pe parcursul procesului penal, norma declarată ulterior neconstituțională beneficiază de prezumția de constituționalitate, aceasta fiind răsturnată abia după hotărârea definitivă a judecătorului. Dacă s-ar reveni asupra ei prin prisma noii decizii de neconstituționalitate, ar însemna că o decizie CCR ar acționa retroactiv („efecte ex tunc”), lucru interzis de Constituția României, și ar anula „în mod nepermis autoritatea de lucru judecat”.

CCR mai arată și că efectele unei decizii de neconstituționalitate, dată de Curte, trebuie să vizeze „sfera persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei”. Cu alte cuvinte, dacă cineva invocă și i se admite o excepție de neconstituționalitate, de ea nu pot beneficia mai multe persoane, ci doar cele care au invocat-o în procesul lor. 

„În speță, Curtea a constatat că motivul  substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional”, mai arată CCR.

Decizia CCR vine la scurt timp după o decizie care a zguduit lumea judiciară și ale cărei efecte vor fi cunoscute abia când CCR va publica motivarea ei. Probele obținute de procurori în anchetele lor penale, prin interceptări ale SRI, chiar și cu mandat de la judecător, pot fi considerate nelegale, după ce judecătorii constituționali au decis că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală, referitor la punerea în executare a mandatului nu respectă legea fundamentală.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.

„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”, arată CCR.

Ca urmare a acestei decizii, încă nemotivate, a apărut suspiciunea că cei condamnați definitiv în marile dosare care s-au bazat și pe probe obținute de procurori cu ajutorul SRI vor putea cere revizuirea sentințelor, dat fiind că articolul de lege a fost declarat neconstituțional. Decizia de astăzi vine să pună capăt acestui scenariu.

Cea mai mare problemă a deciziei CCR care vizează folosirea SRI în anchetele penale rămân însă dosarele aflate în lucru sau în judecată în care sunt administrate probe colectate astfel. Inculpații în aceste dosare vor putea într-adevăr să ceară anularea acestor probe (interceptări, filaje realizate de SRI cu mandat de la judecător, la solicitarea procurorilor), dacă decizia CCR intră în vigoare, o dată cu motivarea ei și publicarea în Monitorul Oficial, fără ca autoritățile să modifice legislația înainte, în sensul pe care îl sugerează CCR, în lipsa unei motivări publicate.

Cu alte cuvinte, articolul de lege respectiv ar trebui modificat în sensul dorit de CCR, încă dinainte ca CCR să își publice motivarea care să pună în vigoare decizia, pentru a evita efectele ei asupra dosarelor în curs.

De altfel, ministrul Justiției Raluca Prună a declarat că „nu ne permitem un hiatus legislativ”, luând în calcul o ordonanță de urgență, după consultări cu procurorii și cu SRI.

Decizia de astăzi a CCR, privind revizuirea sentințelor definitive, a survenit ca urmare a unei sesizări făcute de primarul comunei Udești, din județul Suceava, Viorel Săvel Botezatu, care a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iulie 2015, fiind acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și falsificarea datelor folosite la obținerea subvențiilor europene prin APIA. El este acuzat că a completat cu date false solicitările de subvenții prin APIA.