După Revoluție, s-au construit cinci biserici pentru fiecare școală nouă. De ce românii donează pentru lăcașe de cult și n-o fac pentru școli. EXCLUSIV

În România, ritmul de creștere al bisericilor îl depășește pe cel al școlilor, chiar dacă numărul de clădiri nu diferă semnificativ: sunt în jur de 21.000 de școli și 18.500 de biserici ale tuturor cultelor recunoscute oficial. Pentru fiecare școală nou construită în România după Revoluție, au apărut însă peste 5 biserici noi.

După 1989, românii au preferat să susțină cu bani ridicarea de biserici. E drept, statul a pierdut de la bun început meciul cu Biserica, în ce privește procedura de încasare a banilor direct de la comunitate: este foarte simplu să donezi bani pentru construcția de biserici, dar extrem de complicat și birocratizat să dai bani direct pentru sprijinirea unei unități școlare de stat. În lipsa unei proceduri transparente, românii care au dorit să sprijine școlile au mers pe calea subterană, a „fondului clasei”, prin care majoritatea unităților școlare își asigură dotările și reparațiile, pe banii comunității de părinți.

În medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, și acestea sunt doar cele ale ortodocșilor. După 1989 și până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulțit cu aproximativ 2.000 de lăcașe de cult în toată țara. În ce privește școlile, media anuală este de doar 17 unități noi, dacă ținem cont că, după 1989, s-au construit în România doar aproximativ 385 de școli noi. Astfel, raportul dintre biserici noi și școli nou apărute după 1989 este de 5 la 1.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Autoritățile nu dețin, la nivel central, nici măcar o statistică clară în ce privește numărul de școli noi apărute după Revoluție. Nimeni din Ministerul Educației de la București nu are habar câte școli noi s-au construit în România.

Oficial, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, numărul școlilor a scăzut drastic în România, de la aproape 30.000 de unități școlare în 1996, la aproximativ 7.200 în prezent. Datele de la INS nu sunt însă relevante pentru a stabili evoluția în timp, având în vedere că statisticienii țin cont doar de școlile ca entități juridice, fără să le numere drept clădiri de sine stătătoare. În utlimii ani, pentru a elimina birocrația și a reduce cheltuielile, guvernanții au contopit mai multe unități școlare, ceea ce s-a tradus cu o scădere în statisticile oficiale a numărului de școli. Un alt motiv, de data aceasta real și nu de iluzie statistică, pentru micșorarea numărului de unități școlare este reducerea populației școlare: de la 4,5 milioane de elevi în 1990, la 3,2 milioane în prezent.

2.000 de biserici ortodoxe noi, după 1989, pe banii dați direct de români

În ianuarie 2013, în România existau în total 18.429 de lăcașuri de cult, aparținând tuturor cultelor religioase recunoscute oficial, conform datelor Secretariatului de Stat pentru Culte. Cifra cuprinde atât biserici și catedrale, cât și capele, case de rugăciune sau mănăstiri, geamii, sinagogi și moschei.

Biserica Ortodoxă deține aproape 13.000 de lăcașuri de cult, adică aproape 70% dintre lăcașurile de cult din România. Restul aparțin celorlalte culte religioase.  După ortodocși, cele mai multe lăcașuri de cult sunt deținute de baptiști (1.275), de romano-catolici (1.136), de reformați (965) și de adventiștii de ziua a șaptea (775).

După 1990, în România s-au construit aproximativ 2.000 de biserici ortodoxe noi, conform Patriarhiei. Cele mai multe sunt clădiri mici, de lemn și nu toate sunt finalizate, a explicat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

„Aceste biserici au fost construite în imensa lor majoritate din banii comunității. Cam 80% din bani au venit de la oamenii din comunitate, iar restul de la autorități – primării sau Secretariatul de Stat pentru Culte. Aceste biserici sunt proprietatea comunității, nu a Bisericii Ortodoxe, care desemnează doar preoții”, a explicat pentru gândul părintele Stoica.

Tendința din România, de a construi aproape 100 de biserici pe an, este justificată de cererea credincioșilor, susține părintele Stoica.

„Vă dau exemplu Bucureștiul, unde capacitatea bisericilor, care sunt vreo 300, acoperă cam 5% din populația Capitalei. În fiecare duminică, la biserică merge însă cam 10% din populația Capitalei. De sărbători, vin și mai mulți oameni. Este nevoie de biserici. În cartierul Balta Albă, de exemplu, în 1990 erau trei biserici la 300.000 de credincioși”, mai explică părintele Constantin Stoica.

Din 21.000 de școli, doar 386 sunt noi. Banii i-a dat Europa, nu românii

Datele oficiale de la Ministerul Educației arată că în prezent există  7.402 unități de învățământ cu personalitate juridică, care au în grijă alte 14.069 școli fără personalitate juridică. Asta înseamnă că, în total, există 21.071 de clădiri în care funcționează școli, în România. Dintre acestea, oficialii ministerului Educației nu dețin o cifră clară cu privire la câte sunt nou construite, după 1989.

Din datele obținute de la oficialii de la minister, gândul a calculat că 82 % din aceste clădiri au fost construite înainte de 1970, iar restul s-au construit până în 1989. O mică parte din construcțiile începute înainte de Revoluție au fost finalizate după 1989, însă, potrivit ministerului, acestea nu reprezintă un procent semnificativ.

Cele mai multe școli noi au fost construite în România cu bani din fonduri europene. Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRSU) susține că după Revoluție au fost construite 371 de școli noi din bani proveniți de la Banca Europeană de Investiții și de la Banca Europeană pentru Dezvoltare.

„Asta a înseamnat că aceste clădiri au fost construite în locul unora din chirpici. În total, pe lângă acestea, în proiect au mai fost incluse alte 1.030 de școli care au fost reabilitate”, a explicat pentru gândul Cristian Tivig, directorul UMPMRSU. El precizează că banii pentru construirea școlilor au fost dați uniform în toate județele, în funcție de necesarul de locuri pe care l-au dat inspectoratele școlare.

Principalul proiect pe bani de la buget, pentru construcția de școli noi, a început în februarie 2007, când Ministerul Educației a alocat 278 de milioane de euro pentru construcția a 15 campusuri școlare, pentru reabilitarea a 26 de clădiri și extinderea și reabilitarea altor 43 de școli.

În mai 2007, Ministerul Educației a mărit, doar pe hârtie, numărul campusurilor școlare noi la 25. „Dintr-un motiv sau altul niciunul dintre campusurile școlare nu au fost finalizate nici până acum„, spun oficialii de la minister.

Unde dă românul bani: la biserică sau la școală?

Modalitatea de ridicare a bisericilor noi se bazează în mod covârșitor pe banii dați direct de comunitățile locale, în timp ce ridicarea de școli noi se bazează aproape exclusiv pe banii de la stat sau din fonduri europene filtrate tot de autoritățile de stat. Motivul este simplu: procedura este mult mai simplă în cazul donațiilor către biserici, decât în cazul donațiilor sau sponsorizărilor pentru școlile de stat.

Antropologul Vintilă Mihăilescu explică, pentru gândul, că sprijinirea bisericilor în detrimentul școlilor nu reprezintă neapărat opțiunile românilor, ci este o consecință a sistemului de funcționare a donațiilor și sponsorizărilor din România.

„Se întâmplă așa pentru că pentru școli nu se primesc donații. Pentru biserici se primesc donații. Este o problemă de practică, dar și de sistem. Nu înseamnă că românii nu ar vrea să doneze și pentru școli, dar nu au unde. Școlile publice au fost tot timpul controlate de stat, în timp ce în biserici putea investi oricine„, spune Vintilă Mihăilescu.

Părintele Constantin Stoica, oficialul Patriarhiei, susține că ridicarea de biserici noi se face la inițiativa credincioșilor, iar de cele mai multe ori primăriile pun la dispoziție gratuit terenul pentru construcție. Banii se pot trimite direct în conturile deschise de parohii sau de Patriarhie, sub formă de donații.

De cealaltă parte, pentru a susține financiar o școală de stat, procedura este mult mai complicată. Cu greu poți da bani, ca cetățean, direct pentru construcția unei școli noi. Pentru asta ar trebui luată legătura cu reprezentanții Consiliului Local, care ar urma să decidă prin vot dacă este oportună construcția unei școli, apoi să modifice planul urbanistic și să obțină aprobările necesare.

De asemenea, banii nu pot fi donați pur și simplu, ci este nevoie de încheierea unui contract de sponsorizare, ceea ce implică și sume mai mari. Nu poți sponsoriza cu 20 de lei, însă poți face o donație de 20 de lei, de aceea bisericile sunt avantajate. Foarte rar cetățenii de rând care să ajute financiar ridicarea unei școli noi, firmele implicându-se mai des în astfel de demersuri.

Inspectorii școlari arată că cine vrea să doneze bani pentru construcția unei școli trebuie să ia legătura cu consiliul local. „Consiliul local îi va spune toți pașii pe care trebuie să-i facă, de la contractul de sponsorizare până la schimbarea planului urbanistic local. Inspectoratele nu pot face nimic pentru că nu ele au în proprietate terenul și nici clădirea”, explică pentru gândul Constantin Trăistaru, inspector școlar general la București.

Oamenii care vor să facă donații pentru o școală deja existentă trebuie să ia legătura cu directorul instituției, care le face un contract de sponsorizare.

Topul cultelor religioase, după numărul de biserici

Județele cu cele mai puține biserici și alte lăcașuri de cult sunt Tulcea cu 72, Constanța cu 149, Brăila cu 159, Ilfov cu 216 și Ialomița cu 220.

La nivel central, nimeni nu știe câte școli noi au apărut în România

După ce școlile au fost date în grija primăriilor începând cu 1998, Ministerul Educației nu a mai monitorizat din punct de vedere logistic ce se întâmplă cu clădirile în care se țin cursurile. Astfel, nimeni nu știe cu exactitate câte școli noi s-au construit după 1989. După descentralizare, unele dintre inspectorate au continuat să monitorizeze situația clădirilor școlare, în timp ce altele au fost lăsate în grija primăriilor.

Inspectorul general de la București spune că în Capitală s-au construit mai multe grădinițe. „Din 2002 a început construcția mai puternică de grădinițe. Avem și câteva școli construite. De exemplu, Școala 80 din sectorul 3″, a declarat Constantin Trăistaru, pentru gândul.

„Nu avem o bază de date cu școlile nou construite, mai ales că ele se află la primării. Sunt în total 700-800 de școli reabilitate, iar la unele s-au construit și mansarde, care tot la clădiri noi intră”, spune Crenguța Nicu, inspector școlar la București.

Unul dintre județele unde s-au construit școli în număr mare este Mehedinți. „Avem 25 de clădiri noi construite după ’90”, spune Marian Șuță, inspector școlar la Mehedinți. În Vrancea, au fost construite 51 de școli noi. „Au fost construite cu bani de la primării și de la minister, sunt de la grădinițe până la licee”, arată Vasilica Zaharia, inspector general la Vrancea.

Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, susține că în timpul celor două mandate ale ei s-au construit și reabilitat 3.500 de școli.

Câte școli s-au închis

Potrivit unei statistici făcute de fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, în mandatul său se licitaseră 60 de milioane de lei pentru școli, atât pentru reabilitare, cât și pentru construcție nouă. Totodată, Funeriu explică pentru gândul că în mandatul lui au fost închise 679 de unități, în timp ce pe vremea Ecaterinei Andronescu au fost închise 776 de școli, iar pe vremea lui Cristian Adomniței, fostul ministru PNL al Educației, 326 de școli.

Daniel Funeriu susține că multe dintre clădiri au fost comasate după cum urmează: 1.031 în mandatul său, 427 în mandatul Ecaterinei Andronescu și 76 în mandatul lui Cristian Adomniței.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că numărul de școli cu personalitate juridică din învățământul preuniversitar a scăzut constant după 1990. Dacă în 1996 existau 29.409 de școli cu personalitate juridică în toată România, numărul acestora a scăzut în 2011 la 7.204, mai ales ca efect al comasării.

Statisticienii mai arată că numărul de școli a scăzut proporțional cu numărul de copii. Dacă în 1990 erau aproximativ 4,5 milioane de elevi în învățământul preuniversitar, acum mai sunt aproximativ 3,2 milioane de elevi.

Astfel, de la an la numărul de școli a scăzut constat după cum urmează:  în 1996 – 29.815 de școli, în 1997- ¬29.084, în 1998- 29.409, în 1999- 27.633, în 2000- 24.481, în 2001 -24.304, în 2002 -23.679, în 2003 – 18.012, în 2004 – 14.396, în 2005 -11.865, în 2006-  8.484, în 2007 -8.230, în 2008 – 8.221, în 2009 – 8.244, în 2010- 7.588, în 2011 -7.204.