După SRI, și SIE anunță că are șase protocoale cu Ministerul Justiției. Ce conțin documentele

Astfel, Serviciul de Informații Externe „este, alături de MJ, parte în șase protocoale de colaborare, din care: cinci sunt inițiate de instituțiile publice cu responsabilități în aplicarea: Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, Legii 45/1994 a apărării naționale, Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (…) și OG nr. 56/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea CASAOPSNAJ; unul este dedicat realizării unui obiectiv de investiții (cimitir militar) la nivelul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională”, se arată în răspunsul transmis de instituție agenției MEDIAFAX.

De asemenea, instituția „a fost parte în patru protocoale de cooperare alături de Ministerul Justiției, din care: trei pe problematica combaterii corupției și criminalității organizate care și-au încetat aplicabilitatea, în contextul în care la nivel național au fost elaborate strategii dedicate acestui domeniu și în aplicarea cărora, prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, au fost înființate și funcționează comitete/grupuri de lucru interinstituționale; unul dedicat implementării Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, cu aplicabilitate până la 31.12.2012”, mai comunică SIE.

Informațiile au fost solicitate în contextul în care în ultima perioadă au avut loc dezbateri ample privind colaborarea dintre serviciile de informații cu diferite instituții de stat.

În privința protocoalelor, având conținut secret, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a precizat, într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX, că instituția nu inițiază sau dispune altor autorități publice din domeniul apărării țării și securității naționale modalități concrete de colaborare.

„Regula generală a conduitei instituționale – imprimată constant de către CSAT în realizarea prerogativelor sale constituționale, respectiv de organizare și coordonare a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională – este de a stabili, în responsabilitatea instituțiilor din acest domeniu, direcții de acțiune și măsuri generale destinate prevenirii sau înlăturării riscurilor și amenințărilor la adresa securității țării, și numai în limita competențelor legale ce revin fiecărei instituții publice din această sferă de activitate. Din această perspectivă și în respectarea principiului constituțional al legalității, CSAT nu este abilitat să inițieze sau să dispună altor autorități publice din domeniul apărării țării și securității naționale modalități concrete de colaborare, inclusiv sub forma protocoalelor de colaborare sau altor forme detaliate de coordonare interinstituțională, precum cele la care faceți referire, în realizarea acțiunilor din responsabilitatea acestora”, precizează CSAT.

Precizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este răspunsul unei solicitări înaintate de MEDIAFAX Consiliului, SRI, Ministerul de Finanțe și ANAF, cerere referitoare la rolul ofițerilor SRI care activau în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și la decizia care a stat la baza detașării acestora.

O altă instituție care a răspuns solicitării MEDIAFAX este SRI, precizând pe 8 martie că a fost a demarată procedura de retragere a celor a celor 23 de ofițeri SRI care activau în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, din ANAF, din anul 2013. Totodată, în răspunsul Serviciului Român de Informații se arată că, referitor la colaborarea dintre SRI și ANAF nu există un protocol, dar este o decizie a CSAT.

Chiar dacă în acest caz detașasarea ofițerilor SRI nu s-a făcut în baza unui protocol, instituția a încheiat de-a lungul timpului mai multe astfel de documente cu celelalte servicii de informații sau ministere. Unul dintre acestea, încă funcțional, a fost încheiat în urmă cu 13 ani, în mandatul lui Ion Iliescu. Semnatarii sunt SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP și STS și ORNISS, iar cadrul legat a fost creat tot în baza unei decizii CSAT.

„Protocolul general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitate națională” a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, iar documentul este invocat și în raportul de activitate al Serviciului Român de Informații (SRI) pentru anul 2014. „Instituțiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitate națională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS și ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalității, coordonării unitare, competenței materiale, secretizării mijloacelor și metodelor specifice folosite în obținerea datelor și informațiilor și proprietății intelectuale asupra informațiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acțiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acționând prioritar în direcția îndeplinirii atribuțiilor sale generale. Activitățile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acțiuni de corupție și fraudă, cu vectori din rândul decidenților/funcționarilor administrației publice locale sau centrale și ai altor instituții ale statului, precum și gestionarea riscurilor generate de activitățile infracționale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere”, se arată în raportul SRI pentru anul 2014.

Cel mai dezbătut protocol al Serviciului Român de Informații (SRI) este cel încheiat cu Parchetul General, care a fost adus în discuție de asociațiile de magistrați. În ultima perioadă s-a discutat despre echipe mixte procurori-ofițeri, acest lucru fiind negat de instituțiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituția vorbește și despre existența unor grupe operative formate din experți ai instituțiilor semnatare.

„Dintre modalitățile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date și informații, realizat în conformitate cu normele legale și cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituțiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experți ai părților semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe și exploatarea în comun a autorizațiilor de interceptare a comunicațiilor vectorilor, ceea ce a potențat documentarea calificată a activităților infracționale”, explică SRI în raportul postat pe site.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că protocoalele vehiculate public dintre SRI și diferite instituții ale statului ar trebui făcute publice, desecretizate, chiar dacă ele au fost denunțate, ca „să știm cum s-a desfășurat această colaborare, activitate mixtă”.

Și președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a declarat, într-un interviu acordat agenției de presă MEDIAFAX, că protocoalele dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații (SRI) trebuie făcute publice pentru ca fiecare cetățean și fiecare persoană implicată în procese penale să știe ce au conținut. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desecretizarea documentului.

UNJR spunea că relațiile dintre parchete și serviciile de informații s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.

Discuțiile pe marginea acestui protocol au ajuns și în CSM, existența protocolului fiind confirmată în ședința din 18 ianuarie și de procurorul general al României, Augustin Lazăr. „A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înșusit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în ședința CSM din 18 ianuarie.

Apoi a venit și explicația SRI, care anunța că ofițerii nu făceau muncă de cercetare penală și nu scriau probatorii.

Președintele comisiei de control al SRI, Adrian Țuțuianu, declara pe 28 februarie că protocolul SRI – Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 și 2007 „care prevedeau cooperarea dintre SRI și ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituționale între instituțiile care au rol în asigurarea securității naționale”.

Întrebat dacă între SRI și DNA a existat un protocol, Țuțuianu a răspuns: „Între PÎCCJ și SRI. DNA e structură a acestui Parchet”.

Astfel, deși colaborarea dintre DNA și SRI nu era reglementată de existența unui protocol încheiat direct de cele două instituții, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA și SRI, lucru care a reieșit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menționați ofițerii SRI. În sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofițerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete și SRI, în principal în privința cauzele de corupție. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte și realizarea interceptărilor/filajului, ofițerii își urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind ușurată de contribuția ofițerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obținerii de informații mai mult decât necesare în ceea ce privește desfășurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

După decizia CCR, SRI și-a păstrat atribuția de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofițerilor, însă surse din sistem susțin că Serviciul și-a întrerupt colaborarea chiar și în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor. Existența unui protocol direct și a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată și de conducerea Direcției dar și de SRI.

Ulterior, au apărut informații referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituții. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunțarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituții, inclusiv din domeniul justiției, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, președintele Comisiei SRI, Adrian Țuțuianu.