Proiectele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) trebuie să continue, implementarea cardului național fiind singura modalitate de a elimina frauda, întrucât acest document nu permite nicio raportare falsă, a explicat, vineri, fostul președinte al CNAS, Lucian Duță.
„Este obligatorie finalizarea platformei informatice. Trebuie să continue proiectele informatice derulate de CNAS în acest moment, pentru că finalizarea acestora, respectiv a cardului și a dosarului electronic, va avea efecte în ceea ce reprezintă reforma sistemului sanitar. Ordonanța de urgență privind cardul național ar trebui adoptată cât mai reprede”, a mai spus Duță, prezent la conferința „e-Health Congress 2012, e-prescription și cardul național de sănătate: instrumentele secolului XXI”.
Potrivit lui Duță, frauda la nivelul întregului sistem de sănătate este, în prezent, de minimum 400 de milioane de euro. „Toți prescriu și raportează servicii. Cardul de sănătate nu îți pemite să raportezi fals. Fals este și atunci când o rețetă este prescrisă pe numele unor pacienți care vin foarte rar la medic. Nu există sisteme foarte bine cuantificate de control”, a mai spus Lucian Duță.
Fotul președinte al CNAS a mai spus că scandalul privind taxa clawback a pornit de la faptul că firmele au fost puse să plătescă taxe pentru produse pe care nu le-au vândut, dar care apar în sistem ca și cum ar fi fost consumate.
„Scandal cu clawback este pentru că firmele spun că nu au vândut de cât le pun eu să plătească. Eu, pe evidențele mele, spun «uite cât ai cheltuit». Diferența între ceea ce îl pun să plătească și ceea ce zice el că a cheltuit este hoția”, a explicat Duță.
Reprezentatul unei companii de farmaceutice afirmă că, atâta timp cât autoritățile anunță că în sistem există o fraudă de 10-20 la sută, înseamnă că efectele acesteia sunt resimțite de companii. „Dacă ai 10-20 la sută fraudă în sistem, acele rețete sunt raportate drept cheltuieli, cheltuieli care ne revin nouă, ca și consum. Dacă rețeta electronică și cardul reprezintă soluția antifraudă, noi susținem acest sistem, ca să demitizeze sau să scoată la iveală dacă există frauda”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Grecu, de la Novartis Oncology.
Potrivit lui Grecu, în oncologie, există protocoale și ghiduri terapeutice respectate de către specialiști, dar sunt și inițiative personale ale unor doctori care prescriu în afara ghidului, cu rezultate incerte.
„Vom găsi un număr mare de prescripții care nu se regăsesc în ghid. Este o problemă reală. Implementarea registrelor naționale, care va ajuta la uniformizarea tratamentului de cancer și aducerea acestora la nivelul de ghid național sau internațional, va duce și la limitarea oricărui exces. Totuși, bolnavii de cancer nu au toate medicamentele care sunt utilizate în clinicile din Europa. În România, tratamentele sunt blocate la nivelul anului 2008. Din 2008, în România, lucurile nu au mai evoluat, lista de compensate și gratuite fiind «înghețată» în acel an”, a conchis Eugen Grecu.
Prezent la eveniment, directorul general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), dr. Marius Savu, a spus că una dintre măsurile cele mai eficiente pentru reducerea fraudei, dacă aceasta există, ar fi fost introducerea plafonului la control. „Este vorba despre stabilirea unor reguli clare. În cazul în care un medic a prescris peste o anumită sumă, atunci va fi făcut un control pe prescrierile acestuia. Nu se pune probleme introducerii unui plafon la prescrieri, în schimb un plafon la control ar fi o măsură corectă și eficientă. Dacă se dovedește că prescrierile, deși depășesc un anumit plafon, sunt legale și corecte, medicul nu poate fi sancționat”, este de părere șeful ASSMB.