E CRIMĂ ORGANIZATĂ! Judecătorul Constantin Udrea: SRI a știut ce face și a ieșit ÎNVINGĂTOR

„Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? Având în vedere că în centrul lor se află SRI, vedeți că radiază ca o roată cu spițe, către toate structurile judiciare, este de fapt o crimă organizată. Această activitate de creare și de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificați, știu ce au făcut, știu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, știu că se adaugă la lege”, a declarat judecătorul Constantin Udrea, într-un interviu exclusiv pentru Mediafax.

Acesta adaugă că protocoalele secrete permit ofițerilor SRI să controleze procesul penal, în locul procurorului: „Deși legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu se furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deși legea obligă la asta”.

Tocmai de aceea, consideră magistratul, este nevoie de o cale extraordinară de atac pentru cei care au fost nedreptățiți. Câteva dintre ideile principale:

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

„O cale extraodinară de atac, astfel încât toate cauzele care au avut la bază înregistrări și aceste protocoale să fie reexaminate într-o procedură, să spunem, contestație în anulare sau revizuire și așa mai departe, astfel încât, această cale de atac să fie prevăzută prin lege, deci să fie adăugată ca și motiv suplimentar”.

„Cu alte cuvinte, s-au răsturnat obligațiile și drepturile. În loc ca procurorul să conducă procesul penal, prin manipularea probei, modalitatea prin care vă spuneam, o conduce SRI. Deci aceste lucruri sunt inadmisibile”.

„Și noi am sesizat o asemenea repartiție frauduloasă. Inspecția Judiciară a refuzat să facă verificări și privea un ofițer de informații. Inspecția a refuzat”.

Redăm mai jos interviul acordat de judecătorul colonel magistrat Constantin Udrea:

Mediafax: Protocoalele secrete între instituții ale statului și serviciile secrete. V-ați exprimat deja opinia și ați catalogat deja protocolul SRI -PG ca fiind nelegal într-o anchetă. Sunt protocoalele o manieră prin care ele controlează magistrații?

Constantin Udrea: În primul rând, aceste protocoale nu au suport legal și constituțional. O să observați că în preambulul fiecăruia dintre ele se atestă, în mod nereal, că ele ar fi în concordanță cu legile țării, cu Constituția, dar și cu anumite hotărâri ale CSAT. O să observați, pe de altă parte, că ele sunt semnate și de persoane care nu fac parte din CSAT, astfel încât ele, acele persoane, au semnat protocoalele respective fără să ia cunoștință de hotărârile CSAT. Pe de altă parte, protocoalele adaugă la lege, ceea ce este nepermis, deoarece, în materia procedurii penale reglementarea se face numai prin lege organică, adică prin Codul de Procedură Penală, iar în ce privește anumite chestiuni, și prin celelalte legi – în speță, legea de organizare judiciară, tot lege organică. Prin urmare, prima întrebare care trebuie să se pună este de ce sunt strict secrete?

De ce în acest domeniu, deosebit de sensibil, s-a reglementat, dincolo de lege? De ce s-a reglementat prin acest gen de procotoale? Pentru că, în esență, SRI-ul, că despre el este vorba, nu despre celelalte servicii secrete. SRI-ul în acest mod, a accesat posibilitatea de a dispune decizii în materie penală prin manipularea probei, acesta e esențial. Cea mai importantă probă în materie penală și cea mai credibilă este cea dată de înregistrarea și de redarea convorbirilor audio – video, de localizarea prin mijloace tehnice specifice și așa mai departe. Or, toate aceste chestiuni aparțin în exclusivitate, prin suportul tehnic pe care îl au, SRI-ului. SRI-ul, care are centrul național de realizare a acestor metode speciale tehnice de investigare și de redare.

Deși procedura penală prevede în mod expres că redarea convorbirilor se va face de către un ofițer de poliție judiciară și se certifică de procuror, în protocoale se spune că se certifică de experți ai lor, ai SRI-ului și sunt redate de specialiști ai SRI, adică oameni cu identitate secretă, acoperită. De ce ne mai trebuie protocoalele atunci? Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? În primul rând, se îndreaptă împotriva Constituției și a legilor țării. Este, dacă vreți, în opinia mea, având în vedere amploarea lor, având în vedere semnatarii acestor protocoale, având în vedere că în centrul lor se află SRI, o să vedeți că radiază ca o roată cu spițe către toate structurile judiciare decidente. Este de fapt o crimă organizată.

Această activitate de creare și de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificați, știu ce au făcut, știu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, știu că se adaugă la lege, ăsta-i și motivul pentru care le-au dat strict secret. Grupul este bine structurat. Cel puțin una din infracțiuni se desprinde că ar fi fost săvârșită acolo, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, respectiv dreptul la un proces echitabil. De ce? Din moment ce se creează echipe operative mixte pentru instrumentarea cauzelor penale, aceasta înseamnă că alături de procurori funcționează și o echipă formată din ofițeri de securitate, ofițeri de informație de la SRI – ca să fie bine spus, nu de alții, la ei mă refer – încât, ei neavând calitatea și funcții judiciare prevăzute în lege, ei nu au competența.

O primă consecință care s-a desprins de aici este că toate actele întocmite de ei, de un organ judiciar necompetent, sunt nule de drept. La vremea când a fost întocmit primul protocol din 2009, pe care-l avem declasificat, la vremea respectivă, și ulterior, prin noul Cod de Procedură Penală nu se mai prevăzuse ca fiind nulă absolută o ordonanță sau un act întocmit de un procuror necompetent, astfel încât, un procuror de judecătorie putea instrumenta un caz pentru un ministru.

Ulterior, Curtea Constituțională a adăugat la cazurile de nulitate absolută, prevăzând că și necompetența procurorului, după materie sau după calitatea persoanei, creează nulitate absolută. Acest lucru îi îngrozește acum, pentru că toate actele întocmite cu încălcarea acestor dispoziții sunt nule absolut. Sunt foarte multe consecințe. Prima chestiune: ar trebui promovată o cale extraodinară de atac, astfel încât toate cauzele care au avut la bază înregistrări și aceste protocoale să fie reexaminate într-o procedură – să spunem contestație în anulare sau revizuire, astfel încât, această cale de atac să fie prevăzută prin lege, deci să fie adăugată ca motiv suplimentar.

În opinia mea, trebuie ca o investigație să fie amplă, să fie făcută de persoane capabile și apte să tragă concluzii de ce au fost întocmite și cu ce scop au fost întocmite. Pentru că deși au făcut urmărirea penală în echipe mixte, judecătorul nu a știut acest lucru. De exemplu, într-o cauză în care i se spunea judecătorului: ,,Trebuie să-l arestăm pe X, avem probe esențiale”, la vremea respectivă erau indicii, nu probe suficiente. Judecătorul nu are posibilitatea în procedura respectivă, de exemplu dacă i se solicită arestarea unei persoane, să verifice proba. N-are posibilitatea, potrivit legii, să constate de cine au fost făcute, pentru că aceste acte sunt semnate doar de procurori și de poliție, deși ele sunt întocmite de ofițeri și de specialiști, așa cum zic protocoalele, ai SRI.

Cu alte cuvinte, măsura judecătorului de restricționare a libertății unei persoane era luată, fără să știe, pe baza unor documente și unor probe administrate absolut nelegal, neconstituțional. Judecătorii au căzut victimă, de-a lungul anilor respectivi, unor măsuri absolut nelegale dispuse. Să nu ne ascundem după deget. SRI a știut ce face. Din toată această chestiune, SRI a ieșit învingător. Să nu credeți că am ceva cu SRI pentru că sunt ofițer al Armatei Române și sunt în armată de peste 40 de ani. Să nu credeți că nu înțeleg menirea unui serviciu secret și este absolut necesar. Să nu înțelegeți că vreau să i se diminueze sau vreau să fie demotivați ofițerii sau subofițerii. Nu, nici vorbă.

Trebuie însă puse la locul lor atribuțiile, ei trebuie să nu se mai implice în administrarea probelor penale, trebuie să furnizeze informații decidentului politic sau politico-militar, care să ia măsuri în consecință pentru apărarea țării. De ce spuneau ei că au câștigat prin asta? Pentru că setea de putere și îndeosebi de putere judiciară, a liderilor SRI-ului, este nemărginită. Ei au vrut și au câștigat un lucru esențial. Manipulând proba au câștigat procesele. Ce înseamnă manipularea probei? Sunt mai multe procedee. Au manipulat proba cu privire la fapte și cu privire la persoane, cu privire la momente și așa mai departe.

Deși legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deși legea obligă la asta. Și, dacă solicita, procurorul trebuia să-și motiveze solicitarea. Cu alte cuvinte, s-au răsturnat obligațile și drepturile. În loc ca procurorul să conducă procesul penal, prin manipularea probei, modalitatea prin care vă spuneam, o conduce SRI. Aceste lucruri sunt inadmisibile. Ceea ce mă surprinde este că susținătorii protocoalelor, nu numai semnatarii – susținătorii care sunt din rândul procurorilor, am înțeles că sunt și din rândul unor judecători sau unora din presă – nu vin cu argumente: ,,Domnule, acest protocol este viabil, este în concordanță cu Constituția și este strict secret pentru că iată ce interese majore proteja”.

Răsfoiți protocolul din 2009 declasificat. Nu veți găsi nimic din care să rezulte că este lezat interesul statului sau al unui serviciu secret. Singurul motiv pentru care l-au făcut strict secret este să ascundă de justițiabili, de judecători, de Legislativ, de Parlament și de toate structurile instituționale ale statului de drept că ei fac ceva absolut nepermis împotriva statului de drept. De ce au făcut acest lucru și de ce s-au întins către aceste toate ițe, adică către procurorul general, către procurorul – șef DNA, către DIICOT, către CSM, către Inspecția Judiciară?

Păi ce le trebuia lor, vizavi de Inspecția Judiciară, să aibă informații în legătură cu dosarele disciplinare? Mai mult, prevede unul din protocoale că pot furniza documentații pentru cei de la CSM, care să fie depuse în dosarele magistraților. Ei sunt mai tari ca fosta Securitate. Fosta Securitate avea un stâpân, era partidul. SRI acum nu mai are stăpân, acționează cum vrea.

Presupunând vreodată, că se vor deconspira, cum s-a întâmplat acum, ei au avut convingerea că acționându-se la nivel de vârf al structurilor care puteau face urmărirea penală împotriva lor, implicându-i pe ei, n-ar mai avea cine s-o facă. Deci n-ar mai avea cine să-i tragă la răspundere. Între timp, planul lor a fost dat peste cap prin reorganizare, legea de modificare a legii de organizare și funcționare a parchetelor. S-a creat o structură nouă: structura specifică de cercetare a magistraților care ar trebui să fie operațională, care are independență operativă și care este creată din procurori care nu sunt amestecați în aceste protocoale. De asta le e frică.

Mediafax: Vorbeați de căi extraordinare de atac. La câte astfel de spețe ar trebui să ne așteptăm?

Constantin Udrea: Toate cauzele și mai ales cele de mare corupție. Pentru mine este înspăimântător, pentru că marea corupție trebuie combătută, dar dacă vrei să combați marea corupție, combate-o cu legea, nu cu protocoale. Prin urmare, și în cauzele mari de corupție se vor deschide căi de atac. În opinia mea, contestația în anulare va trebui promovată. Trebuie totuși, ca actualul CSM – pentru că fostul era vândut cu totul serviciului secret. La un moment dat era un domn acolo, membru al completului, îl cheamă Dumbravă, căruia i-am trimis o propunere semnată, i-am dus-o în plic.

L-am testat, am vrut să văd cât este de sincer cu ce afirmații publice face. I-am spus că se impune ca în locul articolului 7 din Legea privind statutul magistratului, care obligă fiecare magistrat să declare pe propria răspundere că nu este membriu activ, acoperit al unui serviciu secret, să se introducă alături de aceasta, în Legea siguranței naționale, obligația sub sancțiune penală unui serviciu secret, oricare ar fi el, de a nu racola, a nu păstra – dacă a fost anterior -, niciun magistrat în structuri, sub sancțiune penală. Cu alte cuvinte, să transferăm obligația magistraturii către serviciul secret, care are intenția și care vrea să racoleze magistrați. Pentru că dacă păstrăm obligația doar pentru magistrați, pentru cei care sunt deja agățați devine o apăsare, el este nevoit să colaboreze.

Obligându-l să dea declarație, îl obligă să colaboreze în continuare pentru că serviciul îl șantajează. Dacă s-ar introduce în Legea siguranței naționale această interdicție, atunci lucrurile ar fi foarte clare. Pe de-o parte, fiecare magistrat are obligația asta, pe de altă parte, fiecare structură de informații a statului are obligația sub sancțiune penală să nu racoleze magistrați. În decursul activității mele, am găsit documente – vă dați seama, nu pot vorbi deocamdată, înseamnă să devoalez un secret de stat – am găsit nume de procurori acoperiți, ofițeri ai SRI. Am spus acest lucru în mijloace publice, media, la televiziunea națională. Nimeni n-a vrut să intervină. Există (n.r procurori acoperiți), sunt documente în sensul acesta. Și același procuror general (n.r. Augustin Lazăr) a spus că nu există protocoale. Uitați-vă că unul dintre ele chiar el l-a semnat, din 2016. E declasificat acum. De aceea se zbat ca peștele pe uscat să nu se treacă la niciun demers.

Eu sunt foarte bucuros să vă spun că la recenta întâlnire a președinților Curților de Apel s-a stabilit ca un punct de vedere comun, în sensul în care Consiliul Magistraturii, cel puțin Secția pentru judecători, să ia o poziție oficială cu privire la aceste protocoale. Există o susținere inclusiv la nivelul doamnei președinte a Consiliului Superior al Magistraturii că trebuie să se ia o măsură în acest sens. Toți cei care n-au fost implicați și care au o anumită ținută morală și profesională vizavi de ce înseamnă statul de drept vor fi de acord ca aceste protocoale trebuie să nu mai existe. Nici nu știu câte sunt. Unele sunt declasificate, apar altele. Cel din 2009 a fost abrogat prin cel din 2016.

Mediafax: Care ar trebui astăzi să fie soarta acestor protocoale? Mai ales pentru că, așa cum ați spus, puține au fost declasificate, nu știm câte mai sunt…

Constantin Udrea: În opinia mea, sunt foarte multe și scopul este să manipuleze proba, SRI să conducă de fapt procesele penale, cele în care au interese cu privire la persoane și cu privire la fapte. Asta înseamnă manipularea probei, dau numai despre anumite persoane, numai despre anumite fapte. În anumite situații transcrierile sunt alterate. Asta înseamnă represiune nedreaptă. De aceea vă spun că trebuie demarate mai multe acțiuni. Prima, o anchetă penală serioasă când se va crea direcția specială pentru anchetarea magistraților. Fiind vorba și de magistrați în acest câmp de acțiune al SRI, competența va reveni acestei direcții speciale. Situația trebuie anchetată de ei, pentru că cel care a semnat protocolul niciodată nu se va ancheta pe el. E un conflict evident de interese. A doua problemă: Consiliul Magistraturii trebuie să aibă un cuvânt de spus și să spună în public: „Asta este poziția noastră, propunem Parlamentului asta”.

Nu în ultimul rând, Parlamentul trebuie să ia o poziție, nu numai prin modificarea legii, respectiv a Codului de Procedură Penală pentru introducerea unui nou caz de contestație în anulare, să zicem, sau de revizuire a hotărârii afectate de aceste protocoale.

După 2016, pe suportul tehnic al SRI-ului au fost trase legături și la parchete, și la poliție și așa mai departe, încât cei de la SRI spun că au exportat tehnic suportul pentru înregistrări și ei n-ar mai răspunde. Dacă vă uitați în protocolul din 2016 – și asta au vrut să ascundă – este definit ce înseamnă exportul de tehnică. Controlul tehnic îl dețin tot ei. Ei controlează cât se dă, ei manipulează, pot întrerupe legătura tehnică. Oricât am spune că Direcția de Operațiuni Speciale a poliției are independență și că procesul verbal e semnat de un ofițer, în realitate, totul vine de la SRI și dacă SRI vrea să dea tot, dă. Dacă nu, nu dă, pentru că cine are suportul tehnic, manipulează proba.

Dar protocoalele în esență spun adevărul, spun ce s-a întâmplat între ei. Asta este marea lor nenorocire și eu sper că în curând vom trece la acțiuni concrete și dacă nu va mai fi în rândul unor magistrați teama de a spune adevărul, de a spune că ne paște statul polițienesc. În condițiile în care ancheta penală e condusă de un serviciu secret, statul devine polițienesc. Puterea judecătoarească este una dinte cele trei puteri ale statului. Potrivit Constituției, puterile se controlează reciproc între ele.

Nu puterea judecătorească controlează celelalte puteri, ci ea, la rândul ei, e controlată de celalte două puteri, pentru că așa au încercat să spună, că prin ei puterea judecătorească instalează echilibrul puterilor în stat. Greșit. Puterea judecătorească, alături de celelalte puteri, se controlează reciproc și realizează echilibrul statului de drept. Cu alte cuvinte, dacă prin puterea judecătorească manipulăm ceva în anumite procese penale vizând niște lideri politici, indiferent de unde sunt ei – nu mă gândesc la o anumită politică, ci mă gândesc la procesul penal în sine, înseamnă că poți să faci indezirabil pentru o funcție politică un lider pe care SRI l-a țintit.

Manipulând proba cu privire la o persoană, înseamnă că-l îndepărtezi din puterea politică pe el, care este ales. Esența lucrurilor este următoarea. Puterea într-un stat se câștigă la vot și se pierde la vot. Dacă dorești să o câștigi pe ușa din dos, manipulând puterea judecătorească – și se pare că au reușit până în prezent – înseamnă că ne îndepărtăm de criteriile statului de drept și atunci să acceptăm statul polițienesc.

Mediafax: Cum au operat echipele mixte, cum au intervenit ele în urmărirea penală?

Constantin Udrea: Echipa operativă mixtă e cea la care a participat cel puțin un procuror și niște lucrători de la SRI, ale căror nume sunt secrete. Urmărirea penală se face de subiect procesual cu nume cunoscute. Autorii își asumă activitatea pe care o fac, trebuie să răspundă de ce fac în fața legii. Or, păstrându-se secret numele ofițerului, nici nu e parte în cauză, doar îl ajută pe procuror. De fapt, îi conduce ancheta procurorului.

Din conținutul protocoalelor rezultă foarte clar că membrii SRI conduc de fapt ancheta penală. Aceasta de desprinde din analiza protocoalelor. Ce pot face ei? Dirijează ancheta, îl determină pe procuror să consemneze ceva, să facă ceva sau să nu facă ceva. Ceea ce este important este că potrivit legii n-au ce căuta acolo. Se interzice ca aceste anchete să fie făcute de echipe mixte. Prin Ordonanța nr. 18 din 2016, au fost modificate patru legi esențiale peste noapte. Au fost făcute niște modicări esențiale în care li s-a dat ofițerilor de cercetare penală specială din cadrul SRI atribuțiuni judiciare cu titlul de excepție, se spune în lege.

În realitate, dacă citiți atent legea, veți vedea că numai ei pot face aceste redări și interceptări. Ceea ce s-a dorit a fi o excepție pentru public, este de fapt o regulă. Când inversezi regula cu excepția, atunci convertești rațiunea legii. Prin aceeași Ordonanță nr. 18 din 2016, cu motivările din preambul, s-a modificat un singur cuvânt din articolul 172, alin. 12 care prevedea, în forma anterioară, ca atunci când o persoană își citește procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice, care are la bază o constatare tehnică făcută de un funcționar aparținând tot unității de parchet și constatările astea sunt făcute, potrivit protocoalelor, de cadre ale SRI.

Când persoana spune: „Aici nu-i numele meu, aici fraza asta nu-mi aparține, această virgulă e adăugată” . Până atunci, art. 172, alin. 12 spunea că la cerere procurorul trebuie să dispună expertiza la urmărirea penală sau instanță. Zice: dispune expertiza. Fără nicio legătură cu motivările din preambulul ordonanței, s-a spus că procurorul sau instanța poate dispune expertiza. Dintr-un drept al persoanei de a verifica suportul tehnic printr-un expert neutru cu privire la probele esențiale din cauza personală, s-a ajuns la o opțiune a organului judiciar de a-i da această posibilitate printr-un singur cuvânt ce nu are nicio motivare în preambul. Asta este de fapt influența decisivă a Serviciului Român de Informații în ce privește instrumentarea cauzelor.

Singurul mod în care o persoană își poate face apărările, cel puțin în fața judecătorului, este să readministreze o probă și să verifice prin experți dacă suportul tehnic este nealterat, dacă toate informațiile sunt acolo și dacă redările sunt corecte. Din experiență vă spun că acolo unde nu se înțelege ce se spune, se spune: „Nu se înțelege”, deci neinteligibil. Am văzut că au fost alterate conținuturi. Alterarea prin introducerea unui cuvânt, prin scoaterea unui alt cuvânt, poate schimba sensul frazei. Poate schimba adevărul judiciar. Și în procedura penală, dar și în protocoale se vorbește despre nepunerea la dispoziția organului judiciar a suportului original. Fără suportul original nu se poate face expertiza.

Persoana este îngrădită în dreptul ei pentru că n-are suport original. Chiar dacă l-ar avea, procurorul nu-i dă acces la expertiză, pentru că nu se mai spune: „Trebuie să facă expertiza” ci se spune: „Poate să facă expertiza”, foarte important acest lucru. Statistic câte expertize au fost făcute după mai 2016 până în prezent, la cererea părților? Niciuna. Asta nu dă de gândit?

Mediafax: În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora serviciile ar fi exectuat presiuni asupra magistraților să dea anumite decizii în dosare sau că s-ar fi strecurat așa numitele dosare galbene. Sunt fondate aceste acuzații, știți de astfel de situații?

Constantin Udrea: La noi n-au existat astfel de situații, aceste metode, cel nu puțin în ce mă privește. De altfel eu nu sunt o persoană dezirabilă pentru ei. Ca să vă spun cinstit, au încercat diverse metode de a mă intimida, dar nu mă plâng. Însă, procedeele sunt ,,cumpărate” de la vechea Securitate. Am vârsta care-mi permite să pot să fac comparații cu ce a fost înainte și cu ce este acum și am și pregătirea militară necesară să înțeleg și ce a fost și ce este. Noi, magistrații militari, ca judecători specializați, avem și pregătire în domeniul specific informațiilor. Pe vremuri, când o anumită persoană urma să fie verificată, de exemplu, în cartoteca Securității, era căutată pe nume și prenume, se ducea la fișa lui din cartotecă și găsea un baston galben sau roșu la numele persoanei respective. Asta însemna, după culoarea bastonașului respectiv, că persoana e fie în atenția unui alt organ, fie este în cercetare, încât ofițerul de Securitate care făcea această investigație știa că nu se mai atinge de el, știa că trebuie să facă ceva sau să nu facă ceva.

După același procedee, după cum e mapa scrisă galbenă, verde roșie se poate proceda și acum. Dar cel mai important lucru este manipularea programului Ecris de repartiție ,,aleatorie” a cauzelor. 
Prin urmare, dacă o anumită cauză trebuie să ajungă negreșit la un anumit complet – nu vorbesc de Înalta Curte. Dar la celalalte instanțe se poate manipula programul foarte simplu. Cei care sunt la butoane sunt cei de la STS. Lucrurile sunt dovedite. Inspecția Judiciară are posibilitatea să intre în programul Ecris și să facă investigații necesare.

Și noi am sesizat o asemenea repartiție frauduloasă. Inspecția Judiciară a refuzat să facă verificări și privea un ofițer de informații. Au spus că este un caz izolat, dar privea un ofițer al serviciului militar. În 2014. Noi am sesizat pe domnul Netejoru, eu personal m-am implicat în această chestiune, am sesizat pe domnul Netejoru, i-am cerut doamnei inspector Teodora Giurcă să ia act. Aveam un înscris din care rezulta clar că dosarul avusese un anumit traseu, a refuzat să-l primească, nici n-a dat curs solicitării. La vremea respectivă eu am formulat o sesizare penală împotriva celor doi. După trei ani de zile am primit o soluție de neurmărire și cauza e în faza de plângere.

Vedeți de ce s-a susținut desființarea instanțelor militare, adică a judecătorilor militari și păstrarea în continuare a parchetelor militare? Pentru că în prezent, și pe mine mă doare că trebuie să spun, cei care susțineau cel mai tare să fie desființate instanțele militare erau capii, conducerea secției parchetelor militare, în frunte cu domnul Coșneanu, care este și acum. N-am văzut atâta răutate, n-am văzut atâta lipsă de profesionalism în susținerea ideii că instanțele trebuie desființate, pentru că ei, ca procurori specializați, ar pune la dispoziția judecătorilor civili nepregătiți sub aspect militar ce ar vrea ei. N-ar mai apărea chestiuni de genul celor pe care vi le spun eu acum.

Nu este prima dată când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat hotărâri de încălcare a drepturilor la proces echitabil, în cauze privind procurorii militari. Cu alte cuvinte, vrei să desființezi ceva ceea ce funcționa bine. Dumneavoastră știți că regimul totalitar comunist a funcționat alături de Securitate. Securitatea făcea anchete speciale. Știți cine coordona activitatea Securității, direcția a șasea specială de securitate? Parchetele militare. După ”90, toate cauzele în care au fost implicați cei cu regimul special din închisori au fost trase de timp de aceiași procurori militari care și-au primit grade militare și nu numai. Pe cine se bazează sistemul ăsta ocult de obținere a probelor și pe parchetele militare. Ăsta-i motivul pentru care vor desființarea instanțelor militare. Ele constituie o piedică în demersul lor de a obține cu orice preț o anumită linie, o anumită probă într-un anumit dosar, astfel încât să fie îndepărtat cineva dintr-un anumit loc.

Sper, eu am credința că se va face lumină în ce privește aceste chestiuni și cei vinovați trebuie să răspundă. Noi, ca magistrați, avem o obligație de rezervă, nu putem face politică, nu putem face comentarii politice, dar este prea important pentru interesul public să scoatem în evidență faptul că aceste protocoale sunt împotriva Constituției. N-am spus neconstituționale, ci împotriva Constituției. Ele nici nu pot fi examinate pentru constituționalitate, că nu sunt legi sau ordonanțe de urgență, sau regulamente ale Parlamentului. Deci nu pot face obiectul analizei Curții Constituționale sub aspectul neconstituționalității lor, pentru că ele sunt contrare Constituție.

Citește continuarea pe Mediafax!