E „RIDICOL” să schimbi Ziua Națională de pe data de 1 decembrie, pe motiv că E PREA FRIG

Pentru Georgeta Filitti, 1 Decembrie reprezintă „un simbol al unității românilor”. „Și folosesc acest prilej ca să mă raliez celor care, iubind istoria, iubind tradiția, iubind lucrul bine făcut, să insist pentru menținerea zilei de 1 decembrie ca Zi Națională și să înlăturăm acele încercări de-a dreptul ridicole, care vin să susțină că e o zi friguroasă și atunci ar trebui să fie, eu știu, în plină vară Ziua Națională a României, dând o mulțime de alte date. Dacă noi am avut Ziua Națională pe 10 mai până la abolirea Monarhiei și dacă lucrul acesta nu este cu putință astăzi, când suntem Republică, sau la o prezumptivă întrebare generală, un referendum făcut la nivel național, nu s-ar face întoarcerea la 10 mai, în orice caz să rămână această zi (1 Decembrie, n.r.), ca simbol al încheierii unui proces istoric, care a însemnat unitatea națională, chiar dacă în momentul de față teritoriul pe care România l-a constituit după 1 Decembrie 1918 nu este egal cu cel actual”, a spus Georgeta Filitti.

Istoricul este de părere că Ziua Națională a României este percepută în prezent de către români cu „o anume indiferență”, precizând însă că la 1 Decembrie ar trebui, dacă nu putem să arborăm fiecare un steguleț în geamul casei, măcar să-l purtăm în suflet.

ULTIMA ORĂ Nicuşor Dan alimentează revoltele violente de la Bruxelles: „Susţinem proiectul de acord de liber-schimb între UE şi Mercosur”

10:42

Gândul de Vreme Prea cald pentru luna decembrie, zăpada se lasă așteptată. ANM a transmis, pentru Gândul, cum va fi vremea în weekend și când vor apărea burnița și ploile

10:38

„1 Decembrie 1918 este încheierea unui proces istoric pe care și-l doreau românii din întreg teritoriul locuit de ei și faptul rămâne absolut simbolic. A și explicat de ce 1 Decembrie a devenit foarte curând Ziua Națională a țării. Trebuie să spunem în același timp că a existat și un context internațional favorabil. În urma războiului, marile imperii care rupseseră părți din teritoriul românesc s-au destrămat, dar au suferit transformări sociale extraordinare, în speță e vorba de Rusia. Austro-Ungaria se destramă și acest lucru a înlesnit foarte mult constituirea statelor succesorale, iar România și-a putut întregi teritoriul. Sigur că a fost un proces pe care starea de spirit a românilor de pe întreg teritoriul locuit de ei l-a favorizat foarte mult. În același timp însă cu armatele noastre în Basarabia am reușit să facem ordine, cu armatele noastre am reușit după 1918 să stăvilim acest proces de comunizare, vai, a Ungariei lui Béla Kun, încât 1 Decembrie, când Adunarea de la Alba Iulia a decis ca Transilvania să fie realipită la Regatul României, încheia un proces istoric care în teorie a fost un lucru extraordinar, dar greul venea abia în anii următori. De ce? Pentru că era vorba de omogenizarea unei vieți sociale, economice, politice. Pentru că aceste provincii, Transilvania, Bucovina, Basarabia, trăiseră sub alte legiuiri, sub alte conduceri oficiale, ceea ce complica lucrurile destul de mult. Și a fost înțelepciunea oamenilor politici postbelici de a găsi acele elemente de coeziune ca să facă posibilă funcționarea în bune condițiuni a statului România Mare”, a declarat Georgeta Filitti.

Istoricul consideră că în prezent Ziua Națională a României este percepută de către români „cu indiferență”.

„Este o anume indiferență, care nu e proprie numai românilor. E proprie foarte multor europeni, care sunt foarte grăbiți și care își uită prea lesne istoria. Și de faptul acesta cred că suntem vinovați cu toții. Mi se întâmplă să circul destul de mult în țară, să țin conferințe pe teme istorice și eu am găsit o formulă care vrea să se abată puțin de la rigoarea de pe catedră și atunci toată lumea spune: ‘Vai, dacă nouă ne-ar fi fost predată istoria așa cum ne-o înfățișați dumneavoastră, am fi fost fani ai istoriei, am fi învățat cu drag ș.a.m.d.’. Istoria este lucrul cel mai minunat pe care îl avem. Este o zestre spirituală a fiecăruia dintre noi și dacă ne-am pleca nu neapărat să aflăm câți au participat la război, câte decorații s-au dat, câți prizonieri am luat sau mai știu eu ce, dar să avem o idee cât de cât de ce s-a întâmplat atunci, ne-am iubi istoria și la 1 Decembrie, dacă n-am putea să arborăm fiecare un steguleț în geamul casei, măcar să-l purtăm în suflet”, a mai spus Georgeta Filitti.