EDIȚIE EVENIMENT „Marius Tucă Show”. Dana Gîrbovan, despre cazul Sorinei: A fost șocant modul cum a acționat procurorul / Se spune că a fost referendum pe justiție. Nu a fost / Parlamentul a eșuat în sarcina de a exercita control asupra serviciilor

VIDEO – Dana Gîrbovan la „Marius Tucă Show”, partea a II-a:

Gîrbovan, despre cazul Sorinei: A fost șocant modul cum procurorul a acționat / Un copil nu e obiect

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, la „Marius Tuca Show”, că situația fetiței din Baia de Aramă a șocat și a creat emoție în rândul opiniei publice din cauza modului în care procurorul a acționat, fiind acolo pentru a pune în aplicare un mandat de percheziție, însă copilul nu e obiect sau înscris.

„Ceea ce a creat această emoție publică extraordinară este evident, pentru că a fost implicat un copil. Astfel de evenimente care relevă suferința unui copil atrag o mare simpatie și emoție publică. Ce a fost distinct în caz e că un procuror a mers și a ridicat copilul din familia în care crescuse, familia fostului asistent maternal pentru a o preda, așa cum spune singură, părinților adoptivi în baza unui mandat de precheziție. (…) Am spus și repet: ca regulă, hotărârile se pun în executare de către executorii judecătorești, după procedura. Ce a fost șocant a fost modul în care procurorul a acționat asupra copilului, acest lucru a stârnit emoție”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), la „Marius Tucă Show”.

Potrivit magistratului, problema fetiței din Baia de Aramă scoate la iveală probleme privind lipsa procurorilor specializați pentru astfel de cazuri.

„Să ai în vedere și sensibilitatea minorului și a cauzei. Din păcate, acest lucru este teoretic. Procurorul s-a dus pentru a pune în executare un mandat de perchezițue în care se spunea să ridice obiecte și înscrisuri pentru a se proba infracțiunea pentru care ei fuseseră sesizați. Un copil nu e un înscris și nici un obict să fie ridicat. (…) Din cauza acestei metode intempestive de a pune în execuție hotărârea de adopție, copilul a fost lipsit de consiliere psihologică”, a mai spus Gîrbovan.

Dana Gîrbovan, despre protocoalele secrete: De ce nu am făcut toți grevă să ne revoltăm?

Dana Gîrbovan, președintele UNJR, a declarat, la „Marius Tucă Show” că instituțiile care ar fi trebuit să apere independența justiției sunt cele care au semnat pact cu un serviciu secret lucru de nepermis într-un stat european.

„Cum este posibil, pentru numele lui Dumnezeu, ca într-o țară europeană, unde clamăm valorile europene, să permitem unui serviciu militarizat să incheie pacte secrete cu ÎCCJ, cu Inspecția Judiciară, cu CSM și parchetul general, întreg sistemul judiciar. De ce nu a ieșit lumea să se revolte? De ce nu am făcut toți grevă să ne revoltăm? Cum să vorbești despre independența justiției când tu trebuia să aperi independența, Înalta Curte, Inspecția ați încheiat asftel de protocoale”, a declarat Dana Gîrbovan, la „Marius Tucă Show””.

Președintele UNJR, care a avut zeci de reacții publice cu privire la efectul nociv al protocoalelor secrete din justiție, spune acum că la baza lor stă de fapt mentalitatea învechită.

„Avem o problema de mentalitate la nivel de cetățean, nu am reușit să ne rupem de greaua moștenire comunistă, de apucăturile de acum 30 de ani, pentru a trai în democratie, a ne simti liberi”, a mai spus Gîrbovan.

Președintele UNJR:Sunt judecători trimiși în judecată pentru că procurorii au considerat deciziile nelegale

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, la „Marius Tucă Show”, că au existat cazuri de presiune clară asupra unor judecători prin intermediul cercetărilor care se făceau împotriva lor,precizând că au fost judecători trimiși în judecată pentru că procurorii au considerat deciziile nelegale.

„Am văzut în ultimele zile din nou o campanie garesivă împotriva Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Ideea acestei secțiii și faptul că ea a fost susținută și de UNJR și de AMR și de mulți alți colegi nu a apărut din neant, că nu vrem noi neapărat să avem noi o secție anume care să cerceteze infracțiunile. A fost o nevoie de a se da procurorilor și judecătorilor garanții suplimentare împotriva cercetării lor, pentru că s-a dovedit că foarte ușor astfel de cercetări făcute fără niciun fel de control, fără niciun fel de garanție de independență poate să devină mijloace de presiune împotriva judecătorilor, iar lucrurile au fost mult mai grave decât ne-am imaginat. Au fost judecători trimiși în judecată pentru simplul motiv că procurorii au considerat că hotărârea respectivă este nelegală sau netemeinică (…) A trimit un judecător în judecată pentru hotărârea pronunțată este un atac la independenței sale și așa este. Lucrurile acstea s-au întâmplat”, a declarat Dana Gîrbovan.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România susține că rolul acesta de verificare a legalității vine tot din procuratura stalinistă, „dar nici măcar aceia nu trimiteau în judecată judecătorii și cercetau penal pentru hotărâri, ci procurorul general putea să atace în recurs în anulare o hotărâre judecătorească”.

„Dacă judecătorii care judecau cauze, în special cauze de corupție cu impact mediatic mare aveau aveau această temere că hotărârile pe care le vor da ar atrage din partea DNA, unde se afla serviciul de anchetă a magistraților în acea perioadă, ar putea ulterior să-i deschisă dosar penal judecătorului aveai deja un mijloc de presiune în favoarea statului și încă unul foarte puternic. Foarte grav sunt discuțiile de la DNA Oradea, care au apărut în spațiul public, în care aceștia vorbeau despre um să facă dosare anumitor judecători pentru ca și celorlalți să li se facă frică. Așa ceva este nu revoltător, este înspăimântător”, a completat Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan, despre dosarele cu magistrații: Nu știm dacă au avut bază factuală solidă

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că sunt îngrijorătoare cifrele privind dosarele cu magistrații deschise din oficiu, subliniind faptul că nici nu se justifică explicația procurorilor potrivit căreia cauzele au fost plângeri ale cetățenilor. „De ce îl ții 4 ani?”, se întreabă magistratul.

„Au fost dosare (cu magistrații, n.r.) deschise din oficiu. Nici acum nu-s foarte clare cifrele, dar este important că au fost peste 100 sigur, în doi ani deschise din oficu. Adică nu că a venit o plângere și spune că judecătorul a făcut un abuz de încredere că mi-a respins mie acțiunea. (..) În acele dosare încă nu știm câte au fost trimise în judecată, câte au fost condamnați judecătorii dintre ele ca să vezi dacă au avut o bază factuală solidă în momentul în care ele au fost deschise. Trebuie văzut cât timp au fost deschise. De ce să ții un dosar? A venit cu această explicație foarte multe dintre ele sunt plângeri nefondate de la cetățeni. Asta nu explică de ce ții deschis un dosar doi trei sau patru ani de zile, că ar trebui închis imediat”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, la „Marius Tucă Show”.

Potrivit judecătorului, dacă Secția pentru anchetarea magistraților nu ar fi fost inființată, nici în prezent nu am fi aflat cifrele privind cauzele cu magistrații.

Gîrbovan: Se spune că a fost referendum pe justiție. Nu a fost, a vizat justiția într-o mică măsură

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, cu privire la referendumul inițiat de Klaus Iohannis, că demersul nu a fost unul pentru justiție, deoarece a vizat acest domeniu într-o foarte mică măsură, iar întrebările conțineași noțiuni precum amnistie și grațiere, care intră în răspunderea Parlamentului.

„Eu mi-am exprimat punctul de vedere vizavi de modul în care au fost formulate întrebările. Dincolo de faptul că trebuia să ai studii juridice serioase, adicp să fi trecut prin Facultatea de Drept, (…)ele impiedicau cetățeanul să aleagă un răspuns așa cum ar fi vrut să-l dea, în condițiile în care o întrebare conținea trei întrebări sau patru. Ce este deranjant este că din nou, justiția este folosită și numele justiției este folosit în referendum. Se tot spune că a fost un referendum pentru justiție. Nu a fost un referendum pentru justiție, pentru că nu a vizat justiția decât într-o măsură foarte mică, cea privind interdicția ordonanțelor de urgență, de organizare judiciare”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, la „Marius Tucă Show”.

Potrivit magistratului, noțiunile din întrebările de la referendum precum amnistie, grațiere, incriminarea faptelor nu sunt „treaba justiției”.

„Este politica penală, a statului, care este răspunderea Parlamentului. Faptul că se insistă să suprapui cele două noțiuni este, din nou, un atac la adresa statului de drept”, a mai spus magistratul.

La referendumul de pe 26 mai, cetățenii au fost chemați să se pronunțe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Referendumul a fost validat.

Președintele UNJR: În 2015, când Dumbravă vorbea de câmpul tactic, nu ne imaginam că există protocoale

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, la „Marius Tucă Show”, că în 2015, în momentul când generalul Dumitru Dumbravă, fost secretar general al SRI, vorbea de „câmpul tactic”, nimeni nu-și imagina că există vreun protocol și nici măcar cât de extins era acest „câmp tactic”.

„Dacă protocoalele respective, că se susține lucrul acesta , nu au fost nocive, de ce sunt secrete actele întocmite în baza lor? Ce ascund? Nu ascund nimic, scoateți-le la iveală pentru că este dreptul fiecărui cetățean să știe exact ce s-a întâmplat acolo. Poate nu s-a întâmplat nimic nelegal, dar trebuie lămurit. Nu face bine să mergem înainte cu aceste suspiciuni. În 2015, când vorbea generalul Dumbravă despre câmpul tactic, nu ne imaginam că există nici măcar protocolul din 2009, darămite alte protocoale despre care vorbim acum. Și cât de extins este acest câmp tactic. Nu urmăresc cariera lui Dumbravă”, a declarat Dana Gîrbovan.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România a precizat că prin tehnicile abuzive ale procurorilor și prin actele întocmite în baza protocoalelor a fost decredibilizată lupta anticorupție din țara noastră.

„Este suficient să ne uităm la numărul de achitări, a rezultatelor care vin acum în urma unei astfel de lupte să ne dăm seama că a fost un fiasco. Eu întreb un singur lucru, admițând că suntem într-un război. Nu suntem, dar să considerăm că suntem, punem deoparte legea. Cum e posibil ca după 10 ani România să fie în continuare o țară coruptă? Cu mari probleme de corupție, în care să fim în continuare vizați, să ni se spună aveți probleme cu corupția, luptați împotriva ei”, a mai spus Dana Gîrbovan.

Dumitru Dumbravă a lucrat în cadrul Serviciului Român de Informații. În 2014, a fost promovat la gradul de general de brigadă. A fost șef al direcției juridice din SRI până în 2016, când a fost numit secretar general al serviciului. Generalul a devenit cunoscut după ce a declarat că Serviciul Român de Informații urmărește finalizarea dosarelor în instanță, caracterizând justiția drept un „câmp tactic”.

Gîrbovan, despre apărătorii lui Lazăr: A fost o replică ce m-a lăsat fără grai

Președintele UNJR Dana Gîrbovan a declarat, la „Marius Tuca Show”, că în cazul Augustin Lazăr, modul în care unii au încercat să îi justifice faptele de dinainte de Revoluție spunând că acum e apărător al statului de drept, arată de fapt cum o ideologie este folosită pentru a apăra alta.

„Foarte mare toleranța la compromisuri a societății din România, pe care o explic prin lipsa de cunoaștere a trecutului și a consecințelor nefaste asupra fiecărui om. Să învățăm ceva și să fie predată la Facultatea de Drept și Institutul Național al Magistraturii: ce rol a avut justiția în perioada comunistă? Dacă nu învățăm să identificăm mecanismele, riscăm să repetăm. Justitia a fost făcută tot din procurori și judecători”, a declarat Dana Gîrbovan, la „Marius Tuca Show”.

„Când a fost întrebat GDS (n.r.: Grupul d edialog Social) cum se împacă statutul GDS cu statutul de fost procuror comunist în închisorile comuniste, răspunsul a fost că a rezistat în fața asaltului corupților, a fost folosită o ideologie pentru a, culmea, a justițfica terorismul unei alte ideologii. Nu își dau seama de ironia tristă a acestei situații în care îi fac egali pe cei de dinainte cu cei de acum.
La Facultatea de Drept e materia Istoria Statului și a Dreptului, dar nu se spune nimic despre comunism.(…) Unul dintre proiecte să luăm legătura cu cercetătorii istorici să prin seminarii să trezim interesul colgilor noștri”, a mai spus Gîrbovan.

Întrebată de lipsa de reacție a procurorilor în cazul Augustin Lazăr, Gîrbovan a spus: „Am văzut în schimb un comunicat al unei asociații a procurorilor, la uimirea mea de ce tac procurorii, a fost o replică ce m-a lăsat fără grai: că așa au fost vremurile, că au făcut ce au făcut alte 23 de milioane de oameni”.

Președintele UNJR, despre boicotul din CSM: Cei 7 membri arată că nu sunt de acord cu legea, deci o nu aplică

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că cei șapte membri CSM care au boicotat plenul demonstrează că nu sunt de acord cu legea în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică, adăugând totodată că acțiunea lor poate fi tradusă ca o „răsucire la spate a mâinii Guvernului”.

„Cei 7 membri arată că nu sunt de acord cu legea în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică,. Rezumând, acesta este pesajul pe care il transmit. (…) Este o răsucire la spate a mâinii Guvernului, care este foarte periculoasă pentru că răstoarnă echilibrul puterilor în stat. Noi pretindem celorlalte puteri să nu facă presiune asupra noastră și să ne resepcte indepnendența, ar trebui să dăm dovadă de același respect și față de celalalte autorități și de rolul pe care-l are fiecare”, a declarat Dana Gîrbovan, la Marius Tucă Show.

Potrivit magistratului, cei șapte membri CSM ar fi trebuit să voteze în plen așa cum considerau.

„Dar nu pot printr-o acțiune de forță, o minoritate să blocheze aplicarea legii de către majoritate și nici să cu justificări că ei ar vorbi în numele majorității judecătorilor și că asta își doresc. Au o lege pe care trebuie să o respecte. Vă puteți imagina ce înseamnă, venind de la cel mai înalt for, transmiterea unui astfel de mesaj: că legea este obligatorie atunci când noi suntem de acord cu ea”, a mai spus Gîrbovan.

Șapte membri ai CSM, printre care și Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului, au cerut public amânarea tuturor discuțiilor cu privire la Secția de Investigare a magistraților până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO.

Aceștia nu s-au prezentat la plenul de luni, de aceea ședința a fost amânată din lipsă de cvorum.

Gîrbovan: Dacă voi vedea că aș avea mai multă eficiență ca membru CSM, probabil că aș candida

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, nu a exclus, marți seară, la „Marius Tucă Show”, o candidatură pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), precizând că dacă va considera că are mai multă eficiență în această poziție, o va face.

Întrebată de ce nu candidează pentru un post în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dana Gîrbovan a precizat că, momentan, nu se gândește la o candidatură pentru simplul fapt că nu sunt alegeri pentru Consiliu.

„Nu sunt alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Mai sunt 3 ani până atunci și îmi gândesc acțiunile, deocamdată, pașii concreți pe UNJR. Dacă voi face analiza și voi vedea că aș avea mai multă eficiență ca membru CSM probabil că aș candida”, a declarat Dana Gîrbovan.

Pe 12 decembrie 2018, Lia Savonea a fost validată de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcția de președinte CSM, judecătorul fiind singurul candidat pentru această poziție.

Dana Gîrbovan: Parlamentul are obligația să exercite control asupra serviciilor de informații. A eșuat

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că Parlamentul a eșuat în a-și exercita obligația constituțională de a controla serviciile de informații și de a verifica dacă acestea își desfășoară activitatea în limitele legii, aspect ce reiese și din decizia CCR.

„CCR, – și acest aspect a trecut cu vederea – în decizia privind conflictul constituțional, a constatat că Parlamentul este, deopotrivă vinovat de situația creată, pentru că are obligația constituțională de a exercita un control civil asupra serviciilor de informații, de a verifica dacă acestea își desfășoară activitatea în limitele legii. A eșuat în a face acest lucru, la fel cum a eșuat și justiția. Aceasta este o problemă în sine foarte mare a democrației românești, când ai niște servicii de informații lipsite de foarte mari puteri, cu buget exorbitant”, a declarat Dana Gîrvoban, la Marius Tucă Show.

Potrivit magistratului, rapoartele SRI au drept concluzii faptul că serviciul și-a derulat activitatea în limitele legii.

Curtea Constituțională a României a admis, în luna ianuarie, sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor.