EFECTE. Cum sunt afectați bugetarii în timpul stării de alertă. Măsurile dispuse de autorități

Președintele Klaus Iohannis a promulgat starea de alertă care prevede noi măsuri în diferite domenii de activitate, în contextul pandemiei de coronavirus. Astfel, aceasta are efecte și asupra bugetarilor în ceea ce priveşte concediile, angajarea, suspendarea contractelor de muncă sau demiterea oficialilor, precum şi eventualele conflicte de muncă.

Măsurile referitoare la sectorul bugetarilor sunt prevăzute în Secțiunea a 3-a numită „Domeniul muncii și protecției sociale”, unde este prevăzută chiar și detașarea angajaților fie într-o altă instituţie cu domeniu de activitate similar, fie într-una cu un alt domeniu de activitate, în acest din urmă caz fiind nevoie de acordul angajatului.

De asemenea, şefii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID19 vor putea stabili unilateral atât întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii, cât şi efectuarea totală sau parţială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

EFECTE. Angajatorii

• au posibilitatea de a stabili ca salariaţii de la stat să facă lucrări sau să primească sarcini de serviciu legate de prevenirea sau combaterea COVID-19, indiferent de atribuţiile de serviciu, atâta timp cât i se asigură toate măsurile de protecţie;
• conducerea instituţiilor şi autorităţilor publice vor putea fi suspendaţi sau chiar demişi din funcţii dacă angajații lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână (inclusiv ore suplimentare);
• vor putea angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de situaţie;
• termenele de preaviz nu încep să curgă sau, dacă au început deja să curgă, se suspendă pentru cei angajaţi în unităţile sanitare, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

Conflictele colective de muncă

• nu pot fi declarate, declanşate sau desfăşurate în această perioadă în unităţile sistemului energetic naţional, cele operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, cele sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

SECŢIUNEA a 3-a

Domeniul muncii şi protecţiei sociale

Art. 16. – Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, pot dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detaşarea să fie din acelaşi domeniu de activitate.

Art. 17. – Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia.

Art. 18. – Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei, de COVID-19, precum şi a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.

Art. 19. – Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.

Art. 20. – (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

(2) În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă prevăzute la alin. (1), părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.

Art. 21. – Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore.

Art. 22. – Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.

Art. 23. – (1) Pe durata stării de alertă, Guvernul dispune măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor şi familiilor acestora.

(2) Pentru perioada stării de alertă, autorităţile competente dispun măsuri de protecţie şi prevenţie pentru angajaţii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate.

(3) Pentru durata stării de alertă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin pentru alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au întrerupt activitatea, ca urmare a măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Art. 24. – Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv ale actelor normative care o modifică şi/sau o completează ori care cuprind dispoziţii care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.

Art. 25. – (1) Pe durata stării de alertă, angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei în vederea realizării scopului prezentei legi.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 48 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Art. 26. – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de instituirea şi aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, persoanele din instituţiile publice care au în atribuţii prevenirea contaminării şi combaterii efectelor COVID-19, pot fi suspendate din funcţie, potrivit normei proprii de organizare şi funcţionare a instituţiei sau autorităţii publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă.

(2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzută la alin. (1) pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire de către autoritatea competentă, fără concurs.

(3) Suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile alin. (1) şi numirea dispusă în condiţiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.

Art. 27. – (1) Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv pentru activităţi legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă îndeplinesc condiţiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public şi numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege şi pentru o durată determinată de maxim 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

(3) Pe durata stării de alertă, în instituţiile şi autorităţile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 11 şi 12.

Art. 28. – (1) Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului şcolar.

(2) În aplicarea alin. (1), miniştrii sunt abilitaţi să emită ordine pentru personalul din subordine.

Art. 29. – Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

Art. 30. – Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, termenele de preaviz nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă.

Art. 31. – Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii români care urmează să desfăşoare activitate în străinătate, autorităţile competente dispun măsuri speciale de protecţie.