Efectele noului Cod penal. SECRETIZAREA dosarelor penale, analizată în CSM

Noul Cod Penal în vigoare de la 1 februarie 2014 prevede la articolul 277 că publicarea rechizitoriilor, referatelor de arestare și în principiu a oricăror informații din dosarele penale care nu au fost soluționate definitiv se pedepsește cu închisoarea .

Articolul în cauză prevede următoarele:

Art. 277 (1) – Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) – Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) – Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(4) – Nu constituie infracțiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală.

În traducere, formularea „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei” înseamnă că presa nu va mai avea acces la nici un fel de informații din dosarele penale până ce ele nu for fi soluționate cu o sentință definitivă.

În acest moment instanțele și parchetele nu mai transmit presei documente precum rechizitorii trimise în judecată, referate cu propunerile de arestare și în unele cazuri și sentințe pentru că nici pentru judecători sau procurori nu este clar dacă nu comit o infracțiune transmițând aceste documente.

Relația dintre presă și sistemul judiciar este reglementată de un cod de procedură. Denumit „Ghid privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media”, în baza acestui cod instanțele și parchetele furnizau, ca urmare a unor cereri oficiale, documente privind cauzele penale.

Contactat de gândul vicepreședintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu a declarat că CSM va discuta în următoarea perioadă „armonizarea” ghidului de colaborare presă – magistrați având în vedere noul Cod.

Surse din sistem au explicat pentru gândul că opțiunea Parchetului General, spre exemplu, este ca presa să nu mai aibă acces la majoritatea documentelor. În schimb, aceleași surse spun că alte instituții judiciare ar dori ca relațiile cu presă să rămână același, adică presă să aibă acces la documentele menționate mai sus.

Cum erau publicate până acum rechizitoriile și stenogramele

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistrați și în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentințe judecătorești. Jurnalistul formula o cerere la instanță sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanța transmitea documentul. În cazul referatelor și a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanță a acestor documente. Acum, potrivit articolului din noul cod expus mai sus magistrații ar putea interpreta că aceste documente nu mai pot fi publicate și că dacă ar face asta la rândul lor ar putea fi cercetați penal și sancționați.

Codul de Procedură spune că dosarele penale sunt publice

Articolul 277 din Codul Penal intră în contradicție cu prevederile din Codul de Procedură Penală care spun că toate dosarele se judecă în sedințe publice și doar în cazul în care judecătorul în anumite condiții dispune altfel. „(1) Ședința de judecată este publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică”, prevede articolul 352 al Noului Cod de Procedură Penală. Astfel că după ce un dosar trece de procedura de cameră preliminară, adică unde judecătorul analizează rechizitoriul, după ce judecă toate cererile avocaților, etc, faza audierilor de martori, a dezbaterilor pe fond sunt publice. Asfel că presa va avea acces la date din dosar și rechizitoriu. Or, în art 277 al Codului Penal „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei” reprezintă o infracțiune.

Ministerul Justiției susține secretizarea totală a dosarelor penale

Interpretarea Ministerului Justiției condus de Robert Cazanciuc este aceeași, că magistrații nu pot oferi presei nici un fel de informații sau documente din cadrul cauzelor penale. MJ spune că publicarea acestor informații ar prejudicia principiul prezumției de nevinovăție.

„Prin această reglementare se urmărește împiedicarea funcționarilor să prezinte public mijloace de probă ( declarații de martori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conținutului unor convorbiri înregistrare etc.) dintr-un proces penal în curs de desfășurare în scopul de a nu transforma prezumția de nevinovăție într-o prezumție provizorie de vinovăție până la soluționarea cauze. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conținutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitate, relevanța și forța probatorie – de exemplu o interceptare telefonică din conținutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracțiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedește că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă, va induce în mod inevitabil ideea de vinovăție, iar uneori nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăție constat de autoritățile judiciare „, se arată în interpretarea Ministerului Justiției.

Ce spune Constituția României

O astfel de interpretare e de natură a limita dreptul la informare publică. Asta în condițiile în care Constituția României ocrotește accesul liber la informații de interes public. ARTICOLUL 31 al Constituției spune următoarele:”[(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Acest principiu este perfect aplicabil în special în dosarele de corupție. Aceste dosare sunt toate de interes public pentru că privesc în mod direct interesul public. Dosarele de corupție vizează fondurile publice, vizează politicieni aleși de cetățeni, vizează funcționari publici.

Primele efecte ale Noului Cod Penal pe cazurile Cosma și Rădulescu

Un exemplu clar al efectului Noului Cod Penal care limitează accesul la informații publice este cazul Vlad Cosma. DNA a cerut Parlamentului încuviințarea arestării preventive. Dacă până acum presa avea acces la referatul trimis de parchet, acum acesta a fost secretizat. Dacă până acum deputații din comisia Juridică a Camerei Deputaților primeau câte o copie a documentului acum ei au putut doar consulta acest referat în prezența unor funcționari.

Un alt exemplu este cel al deputatului Cătălin Rădulescu. Acesta este investigat de DNA. Luni dimineață, procurorii au efectuat o serie de percheziții care îl vizau, însă în comunicatul DNA numele său a fost anonimizat, motivul fiind tocmai acela că nu există o intepretare a CSM asupra a ce informații sunt publice.

Cum relatează presa despre corupție în SUA și Germania

În SUA presa are acces la mare parte din documentele dosarelor penale. Spre exemplu, în cazul fostului guvernator al Illinois, Rod Blagojevich procurorii și judecătorii au publicat chiar ei rechizitoriul dosarului. Guvernatorul fiind acuzat de corupție, inclusiv că a vrut să vândă scaunul de senator lăsat liber Obama după ce a devenit președinte. În toate cazurile cu impact media presa are acces la documente incusiv interceptări.

În Germania, de regulă, după trimiterea în judecată rechizitoriul este citit în ședința publică la care presa are acces liber. În cazurile importante procurorii organizează conferințe de presă în care își prezintă cazul. Transcripturile înregistrărilor telefonice nu sunt transmite presei, dar presa poate asista la ședintele de judecată în care acest tip de probe sunt prezentate.