Efectele protocoalelor cu SRI CONTINUĂ și după denunțarea lor. CCR admite conflictul Parlament – Ministerul Public

„Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitare, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art. 6 alin (1), art & alin (1) și art, 9, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității SRI”, se arată în comunicatul CCR.

În situația dosarelor aflate în curs de soluționare, Curtea Constituțională a României lasă la aprecierea parchetelor și instanțelor judecătorești să stabilească dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, în cazul în care au la bază acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI.

„Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și vor dispune măsurile legale corespunzătoare,” precizează CCR.

Parchetul General a luat cunoștință de decizia CCR, dar precizează că, potrivit Constituției, astfel de decizii sunt general obligatorii și se aplică pentru viitor.

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat cunoștință despre Decizia Curții Constituționale referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a protocoalelor din 4 februarie 2009 și 8 decembrie 2016. Potrivit art. 147 alineatul 4 din Constituția României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare,” se arată într-un comunicat transmis de biroul de presă al Parchetului General.

Vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache apreciază că – în urma deciziei CCR – dosarele care conțin acte obținute nelegal sunt lovite de nulitate absolută.

„În momentul în care, într-un dosar, ai niște acte obținute nelegal și obținute și lucrate de cine nu trebuie, discutăm de niște nulități absolute. (…) Prin aceste protocoale s-a făcut mai mult decât decizia CCR. Discutăm de rolul SRI, când discutăm de terorism și de ceea ce trebuie să facă SRI. Nu asta contestăm. SRI are atribuții foarte clar stabilite prin lege. Discutăm de ce s-a făcut mai mult decât permite Codul de Procedură Penală,” a precizat la Digi24 Florin Iordache.

El a evitat să spună ce se va întâmpla cu dosarele în care au fost date deja sentințe, afirmând că așteaptă motivarea judecătorilor CCR.

„În funcție de asta, discutăm. Așa, în orb, nu știu decizia Curții.”

Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM consideră că decizia CCR privind va duce la creșterea numărului de contestații în anulare împotriva deciziilor definitive.

„În mod normal, într-adevăr, conduce la creșterea numărului de cereri de contestații în anulare împotriva hotărârilor definitive, în care se vor contesta exact probele nelegale obținute prin intermediul SRI. De asemenea, în dosarele pe rol, tot ce înseamnă colaborarea cu SRI sau obținerea probelor în baza acestor protocoale nu vor putea produce efecte. Rămâne de văzut ce va spune CCR că se va întâmpla cu acele hotărâri definitive care nici nu mai pot atacate cu căi extraordinare de atac. Dacă acestea rămân așa sau dimpotrivă, CCR implică o cale de anulare a lor”, a declarat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM.

„Problema este că parchetele n-au recunoscut niciodată în mod concret că au obținut probe în baza acestor protocoale ale SRI. Va fi foarte greu de dovedit ce probe sunt obținute cu ajutorul SRI. De aceea, este impportant ce va stabili CCR ca remedii. Suntem în situația în care știm cu toții că sunt neconstituționale și până acum erau nelegale. Dar nimeni nu recunoaște că s-au folosit. (…) E istorică, în sensul că SRI este eliminat integral, definitiv din tot ce înseamnă urmărire penală și justiție, în general”, a mai spus Neacșu.

Secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu spune că vom avea nevoie de o măsură legislativă care să stabilească mai departe ce se va îbtâmpla cu cei condamnați definitiv pe baza protocoalelor.

„Este o decizie așteptată, o decizie logică și foarte normală într-un stat democratic, numai că ar trebui să se facă o intervenție în urma acestei decizii a Curții Constituționale. Adică ar trebui dată o decizie, o ordonanță, o hotărâre fie de guvern, fie prin Parlament ca să stabilească ce se întâmplă în urma deciziei CCR, ce se întâmplă cu cei care au fost condamnați în baza unor protocoale ilegale, neconstituționale și unice într-o țară democratică,” a declarat Ștefănescu

„Numai la noi, serviciile secrete au avut protocoale de colaborare cu procurorii. În aceste condiții, tot ceea ce s-a întâmplat pe baza acestor protocoale, logic, este nul.”

Deputatul USR Stelian Ion s-a declarat dezamăgit de hotărârea CCR deoarece nu crede că poate fi vorba de un conflict, atâta timp cât nu s-a produs un blocaj instituțional.

„Decizia, pe de o parte, este dezamăgitoare, în sensul în care a constatat acest conflict jurific de natură constituțională. În opinia noastră, nu poate fi vorba de un astfel de conflict, pentru că, pe de o parte, nu s-a ajuns la un blocaj instituțional de niciun fel, pe de altă parte, nu avem de-a face cu niște norme juridice care să aibă valoarea unei legi. Acelea erau niște înțelegeri interinstituționale care produceau efecte doar între acele instituții, și nu produceau efecte generale, impersonabile, care să producă efecte și asupra situației inculpaților, suspecților,” afirmă Stelian Ion.

„De altfel, ele nici nu erau cunoscute de publicul larg, astfel încât nu aveau această caracteristică estențială a unei norme juridice – să fie cunoscute de toată lumea, aplicate de toată lumea. Din acest punct de vedere, este surprinzătoare decizia CCR. Pe cealaltă parte, trebuie să observăm faptul că această decizie, așa cum ați relatat deja, nu invalidează toate hotărârile deja pronunțate, cum și-ar fi dorit puterea actuală. Ceea ce este un lucru pozitiv. Era dezastruos să se lege de autoritatea de lucru judecat și să invalideze toate hotărârile sub acest pretext.”

Totuși, președintele USR Dan Barna atrage atenția că decizia CCR nu îi aduce lui Liviu Dragnea anularea tuturor dosarelor.

„Această decizie în mod clar nu aduce PSD-ului și lui Liviu Dragnea, ceea ce-și doreau, în sensul în care ei ar fi vrut anularea tuturor dosarelor. Faptul că rămâne în continuare o decizie a instanțelor, dă posibilitatea magistraților să analizeze și materialul probatoriu din fiecare caz în parte și să pronunțe hotărârile în cunoștință, ceea ce nu este o decizie prin care PSD să-și poată argumenta mai departe atacul la Justiție și toată această retorică,” a declarat Barna.

Totuși, deputatul USR Lucian Stanciu Viziteu remarcă faptul că decizia îi va folosi lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumul.

„Decizia Curții Constituționale răstoarnă întreaga arhitectură a sistemului judiciar din România, deoarece Curtea s-a transformat singură într-o supra-instanță juridică care anulează decizii definitive ale Curții de Apel București. Decizia Curții Constituționale aruncă în aer munca de ani de zile a procurorilor, judecătorilor și lucrătorilor din Serviciul Român de Informații care au pus în aplicare mandate de ascultare sau care au colaborat la dosare de corupție,” a precizat Viziteu.

„Decizia Curții prin care corupția a fost eliminată de pe lista amenințărilor la adresa securității naționale reprezintă un sprijin direct pentru zeci de persoane condamnate definitiv pentru corupție sau care au procese în derulare. Prin această decizie, penalii din PSD au obținut două victorii. În primul rând, afectează în mod direct procesele în derulare. În al doilea rând, se vor folosi de această decizie pentru a justifica amnistia și grațierea faptelor de corupție, fiind vizată direct condamnarea lui Dragnea în dosarul Referendumul„, explică Viziteu.

După ce au amânat de mai multe ori pronunțarea asupra conflictului dintre Parlament și Ministerul Public, judecătorii Curții Constituționale au admisexistența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor.

În ședința din 28 noiembrie, cele două părți și-au susținut punctele de vedere. Astfel, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, aprecia atunci că situația de după 2009 seamănă cu cea din perioada comunistă, când Securitatea făcea anchete penale.

Vicepreședintele Camerei Deputaților l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a mințit când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru. El susține că ofițerii SRI acționau ca veritabile organe de cercetare secrete, iar prin încheierea acestor protocoale, a fost știrbit atributul suveran al instanțelor de a se pronunța asupra litigiilor.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că protocvoalele au fost documente tehniceșinu au stabilit norme juridice de conduită.

Pe 8 octombrie, Camera Deputaților a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la un posibil conflict juridic între Parlament și Ministerul Public, legat de protocoalele SRI-Parchetul General. Punctele de vedere au fost trimise de către părțile implicate în conflict pe 22 octombrie, termen fixat de Curtea Constituțională.

„Având în vedere că Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații, și-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI,” se arată în sesizarea Camerei Deputaților.

În sesizare se precizează că protocoalele secrete clasificate dintre Ministerul Public și SRI nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice. Cu atât mai mult, nu au fost publicateîn Monitorul Oficial.

Aceasta situație a dus la:

„a) Desfășurarea urmăririi penale și restrângerea de probe de către lucrătorii SRI și parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituția reglementează strict și expres modul de adoptare și intrare în vigoare a legilor și condiționează existența acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, excepțiile nulității prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituțional al persoanei la apărare, la un proces echitabil;

c) Imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public și a SRI, conținutul protocoalelor era necunoscut, nu doar celorlalte părți din proces, ci și judecătorilor.

Procurorii generali de la data semnării protocoalelor din 2009 și 2016, adică Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competența Parlamentului prin semnarea protocoalelor, acuză Camera deputaților.

Sesizarea face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

„Abia în 2016, prin Ordonanța 6/2016 despre care s-a discutat în spațiul public, SRI a primit competențe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă, însă și acestea în limitele e care le vom expune, limite depășite de protocolul din 2016″, prevede documentul.

Sesizarea conține istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General și SRI (2009 și 2012). Legat de cel din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: „legea nu definește categoria „infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale, distinct de «infracțiuni împotriva siguranței naționale», iar definiția dată noțiunii de siguranță națională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT.(…) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogată, repunând SRI în competențele vechii Securități comuniste, contrar voinței Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiției de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menționat se arată că: „extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016″.

„Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonații ofițerilor de informații”.

Alte detalii din sesizarea Camerei Deputaților:

– Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor există și funcționează în afara «legii», așa cum este definitită în Constituție și jurisprudența CCR să fie emisă/adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibil, prebizibilă și clară.

– Încălcând într-un mod brutal, subversiv și ascuns competențele Parlamentului, cu consecințe directe inclusiv în planul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

– Acționând în «cooperare» secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separația puterilor și voința legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituției și legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

– Chiar dacă protocoalele au fost denunțate, așa cum susține actuala conducere a Ministerului Public și SRI, efectele lor continuă să se producă atât în proceduri judiciare în curs de desfășurare, cât și în cele finalizate.

– Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului.

– Prin ascunderea existenței protocoalelor cu SRI față de instanțele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea și temeinicia tuturor probelor obținute, viciind în acest mod actul de judecată și împiedicând instanțele să judece în mod independent și imparțial”.