EXCLUSIV. Despre impactul la nivel psihic, individual şi colectiv, după situația de criză. „Starea de relaxare va fi o perioadă de diagnosticare, de inventariere cantitativă şi calitativă a vieţii personale şi profesionale”

Disconfortul psihic provocat de pandemie a fost atât de puternic în rândul populaţiei, încât calitatea vieţii a suferit modificări majore. Autonomia cetăţeanului de a alege tot ce este satisfăcător pentru viaţa sa personală şi socială a fost restricţionată într-o manieră imprevizibilă, adaptarea fiind una dificilă şi greoaie. Despre ce urmează după situaţia de criză și relaxarea restricțiilor  din punct de vedere psihologic, ne-a povestit Elena Ungureanu, psiholog cu drept de liberă practică acreditat de Colegiul Psihologilor din România.

Trecerea de la o stare de urgenţă la una de relaxare nu implică revenirea la normalitate, ci intrarea pe o muchie a normalităţii

GÂNDUL.RO: Ne apropiem de data de 15 mai, zi în care restricţiile actuale vor fi diminuate, conform comunicatelor din partea autorităţilor. Ce se va întâmpla la nivel psihic, individual şi colectiv, în perioada de relaxare? Vom intra în normalitate?

Normalitatea psihologică este o noţiune relativă şi poate fi explicată clinic, statistic, experimental, socio-cultural. La oricare dintre abordările explicative la care ne-am raporta, în prezentul nostru clocotitor, trecerea de la o stare de urgenţă la una de relaxare nu implică revenirea la normalitate, ci intrarea pe o muchie a normalităţii. De ce? Când vorbim despre normalitate ne raportăm la norme, la convenţii umane împărtăşite la scară largă şi unanim acceptate, însuşite. Pentru asta este nevoie de timp, de asimilare şi adaptare la noul context.

Putem decât observa un trend crescut al grijilor, neliniştii şi îngrijorărilor

GÂNDUL.RO: Care sunt efectele stării de urgenţă asupra psihicului uman?

Apariţia Coronavirusului a produs panică în rândul cetăţenilor. Dezinformarea, zvonurile, ştirile false au contribuit la apariţia unei palete largi de schimbări la nivel psihic în general şi al stării de bine în special. Izolarea, intrarea în rutina familială, statul acasă, diminuarea procesului de socializare, disperarea generată de necunoscut şi lipsa controlului, stresul au condus la gânduri disfuncţionale, reproşuri, instalarea sau acutizarea unor afecţiuni psihice, potrivit acuzelor majoritătii pacienţilor cu care am lucrat în această perioadă de criză.

De asemenea, în ceea ce priveşte calitatea vieţii, punctele critice, cu impact negativ, cele reprezentate de bunuri şi materiale, de temerile de impozite şi de creştere a preţurilor, de veniturile insuficiente şi disponibilizările de la locul de muncă ş.a.m.d. s-au accentuat şi ele. Dacă ne gândim la toate aceste aspecte, nu putem decât observa un trend crescut al grijilor, neliniştii şi îngrijorărilor.

Reintrarea parţială în activităţile obişnuite va produce o stare de nesiguranţă şi dezechibru însă,  aduce un avantaj greu de cuantificat, redobândirea autonomiei personale

GÂNDUL.RO: Cum vedeţi demersul evolutiv al lucrurilor? Cât de relaxantă va fi starea de relaxare?

Dificil de preconizat, însă, eu îmi menţin optimismul. Reintrarea parţială în activităţile obişnuite, reprioritizarea şi repoziţionarea sarcinilor în care ne angrenăm, reorientarea spre noi domenii de activitate pentru unii dintre noi, va continua să producă o stare de nesiguranţă şi dezechibru însă, în acelaşi timp, aduce un avantaj greu de cuantificat, redobândirea autonomiei personale. Coronavirusul a apăsat o pârghie care, din punct de vedere personal, va produce schimbări la nivel atitudinal-valoric, comportamental şi al mentalităţilor. Starea de relaxare va fi o perioadă de diagnosticare, de inventariere cantitativă şi calitativă a vieţii personale şi profesionale, o operaţie eminamente necesară pentru a trece la o nouă normalitate.

Timpul de calitate nu mai este un deziderat ci devine treptat realitate

GÂNDUL.RO: Ce fel de schimbări la nivel atitudinal-valoric, comportamental şi al mentalităţilor anticipaţi?

Se va acorda o mai mare importanţă nevoilor de securitate personală şi apartenenţă socială care, în prezent, sunt ameninţate. De asemenea, această perioadă este prilej de evaluare a stării de sănătate şi a stilului de viaţă. Timpul de calitate nu mai este un deziderat ci devine treptat realitate, oamenii încep să investească în dezvoltarea lor personală. Semnalul de alarmă provocat de această pandemie a provocat introspecţii, reflecţii asupra sinelui şi propriei deveniri.

În ultimele două luni s-a dublat numărul pacienților, pe partea de consiliere psihologică

GÂNDUL.RO: Psihologia este un business care creşte pe perioada crizei, spre deosebire de altele? Ce ne puteţi spune despre incidenţa persoanelor care apelează la psiholog în această perioadă?

Creşte pe zi ce trece, ceea ce mă bucură. Dacă înainte de această stare de criză aveam doi-trei pacienţi pe zi pe parte de consiliere psihologică, în ultimele două luni s-a dublat numărul. Din cauza restricţiilor referitoare la circulaţia persoanelor şi imposibilitatea de deplasare la cabinet, însă, s-a diminuat numărul celor care au solicitat evaluări psihologice sau alte tipuri de servicii de specialitate. Per ansamblu, însă, da, este o perioadă favorabilă psihologiei din toate punctele de vedere.

GÂNDUL.RO:  Care sunt sugestiile pentru dobândirea echilibrului psihic pe perioada stării de relaxare?

Recomand tuturor să se conecteze şi reconecteze cu propria persoană, să preia controlul asupra nevoilor, planurilor şi proiectelor de viaţă, să redescopere bucuria libertăţii! Puterea personală vine din interior!