Efectul ACTA: un nou site pentru descărcare de filme A FOST ÎNCHIS. LISTA celor mai populare site-uri de torente folosite de români

Pentru cei care caută și descarcă filme sau muzică online, site-urile de file-sharing, sau cele cu „torenți”/”torente”, sunt binecunoscute. Trei din 100 cele mai populare site-uri în România sunt cele dedicate găzduirii și distribuirii de fișiere de tip torrent, iar cel mai utilizat din această categorie intră chiar în top 10, potrivit site-ului de ranking alexa.com. Cum utilizarea frecventă a acestor site-uri nu poate fi așadar contestată, acesta este probabil și motivul pentru una din principalele temeri legate de semnarea de către România a Tratatului Comercial pentru combaterea Contrafacerilor (ACTA) este următoarea: ce se va întâmpla cu aceia care administrează trackerele și la ce riscuri se supun cei care descarcă conținut de pe aceste site-uri?

În prezent, lucrurile nu sunt foarte clare, iar tratatul va ajunge în Parlamentul European pentru a fi votat abia în luna mai. Între timp, pe baza legislației actuale au fost închise site-uri precum Megaupload.com sau Ex.ua, cel mai popular site de descărcat filme și muzică din Ucraina. De asemenea, fondatorii Piratebay, unul dintre cele mai cunoscute și longevive website-uri dedicate găzduirii și distribuirii de fișiere torrent, au fost condamnați la închisoare pentru încălcarea legii drepturilor de autor prin facilitarea accesului la software piratat, filme noi preluate direct din sălile de cinema și alte creații protejate.

Cel mai recent exemplu este însă BTJunkie, unul dintre cele mai cunoscute site-uri de torrente din lume, care s-a închis luni, după șapte ani de existență. Utilizatorii site-ului sunt acum întâmpinați de următorul mesaj din partea fondatorilor: „BTJunkie 2005-2012. Acesta este sfârșitul, prieteni. Decizia nu a fost una ușoară, dar am hotărât în mod voluntar să închidem site-ul. E timpul să mergem mai departe. A fost o experiență unică”.

Specialiștii se îndoiesc însă că decizia de închidere a BTJunkie a fost una voluntară. Ei spun că site-ul ar fi avut aceeași soartă ca Megaupload sau Pirate Bay, care au fost închise de autorități, fondatorii lor ajungând la închisoare.

În România, legea îi pedepsește pe cei care distribuie sau comercializează opere sau produse, fără să dețină drepturile de autor, însă nu îi pedepsește și pe cei care pur și simplu dețin astfel de produse, pentru uz personal. Excepție fac programele pentru calculator piratate, în cazul cărora este ilegală și simpla lor stocare pe calculatorul personal.

Cu alte cuvinte, dacă pur și simplu descarci de pe internet un film sau o melodie piratate, nu poți fi pedepsit. Dacă faci parte însă dintr-o comunitate de tip „peer to peer” (conectare directă între calculatoarele mai multor utilizatori), așa cum sunt site-urile de „torrente” sau „hub”-urile de pe DC++, situația se schimbă.

Cele mai populare site-uri de torente accesate în România

filelist.ro

thepiratebay.se

lasttorrents.org

iplay.ro

scenefz.net

demonoid.me

extremeshare.org

tvtorrents.com

czteam.ro

scenelinks.org

Selecția a fost realizată pe baza rezultatelor oferite de alexa.com (ranking page) și a nominalizărilor făcute de cei care folosesc torente. Primele cinci site-uri românești din lista de mai sus au în jurul a 100.000 de utilizatori înregistrați (conturi).

Pentru un site de torente relevant nu este însă numărul utilizatorilor, ci numărul peer-ilor, adică suma torentelor la care se dă share (seeders) și a celor care se downloadează (leechers). Același utilizator poate da share la trei torente și downloada două torente simultan, ceea ce înseamnă că realizează 5 peeri.
În afară de thepiratebay.se și demonoid.me, care sunt site-uri publice, pentru accesarea celorlalte ai nevoie de cont pe care îl obții pe baza unei invitații făcute de un alt utilizator.

Filmele pentru adulți, în topul descărcărilor de pe torrente

Filmele XXX, filmele obișnuite și jocurile sunt în topul descărcărilor de pe astfel de trackere, spun cei care administrează site-urile. În ceea ce privește profilul utilizatorului, potrivit alexa.com, majoritatea utilizatorilor sunt bărbați cu vârste între 18 și 34 de ani, cu studii superioare, fără copii, care accesează astfel de site-uri preponderent de acasă.

Cum ajunge un film pe calculatorul tău de acasă

La conținutul care ajunge să fie descărcat pe de torente au acces foarte puține persoane, de obicei oameni care lucrează la studiouri care produc filme, la case de discuri ori dezvoltatori de jocuri și programe. Se pare că ei sunt cei care încarcă acest conținut pe ceea ce se numește „0day-uri internaționale”, ftp-uri cu o „durată de viață” foarte scurtă. De aici ajung pe „0day-urile locale”, apoi pe torente și, în cele din urmă, pe DC++ și site-uri.

Site-ul de torente, între hobby și business

Apariția huburilor de DC++, a site-urilor de torente și a celor de file-sharing coincide cu răspândirea la scară mai largă a Internetului. Motivația declarată a celor care și-au făcut astfel de site-uri este satisfacția de a fi „God-ul” acelui site, care „se ține ca un hobby” și pentru care „aduci bani de acasă”. În niciun caz nu este un business, susțin cei mai mulți proprietari de site-uri de torente. Sunt însă și unii care admit că, cel puțin în anii 2007-2009, se putea obține un profit de 2.000 – 3.000 de euro pe lună, în cazul unui tracker destul de popular. Lucrurile s-au schimbat însă acum din cauza crizei economice.

Până în 2005-2006, în România, astfel de site-uri erau susținute de proprietari, din banii lor, astfel că utilizatorul nu plătea nimic și nici nu era „invitat să doneze”.
Un rol foarte important în proliferarea acestor site-uri l-au avut și rețele de cartier, care au văzut în ele oportunitatea de a se promova și a oferi un avantaj competitiv clienților. Motiv pentru care, la început, pentru că numărul utilizatorilor nu era foarte mare și deci nu era nevoie de investiții mari în echipamente, erau susținute financiar de firmele care dețineau respectivele rețele.

Site-urile funcționează după reguli stricte, spun proprietarii de astfel de trackere. Accesul este văzut ca un soi de privilegiu, pentru că e vorba de o comunitate închisă.

Când au fost introduse donațiile

În următorii ani însă, datorită dezvoltării internetului și a vitezelor mari de download, site-urile au crescut foarte mult, ajungând la zeci sau chiar sute de mii de utilizatori. Atunci a fost nevoie de echipamente mai puternice, deci mai scumpe, și de lățime de bandă mai mare, iar proprietarii s-au văzut nevoiți să caute surse de finanțare. Acesta a fost momentul în care au fost introduse „donațiile”. Acestea variază, în medie, între 3-6 euro pe lună și se fac prin SMS.

Donațiile și reclama sunt principalele surse de venituri pentru site-urile de torente. Unii proprietari susțin însă că, cel puțin în prezent, banii strânși astfel nu le acoperă costurile, iar în cazul în care se obține profit, așa cum se întâmpla cu câțiva ani în urmă, acesta era reinvestit în echipamente și optimizarea site-ului.

În prezent, costurile lunare pentru un astfel de site sunt undeva în jurul 200 de euro, bani reprezentând achiziționarea serviciilor de hosting, dar pot ajunge și la 600 de euro, în cazul în care se folosesc mai multe servere.

Cum se ocolește legea

Așa cum am precizat, legea românească nu îi pedepsește pe cei care descarcă filme sau muzică pentru uz personal, dar nu la fel stau lucrurile pentru comunitățile de tip „peer to peer”. Legislația românească asimilează această activitate cu distribuirea în public a operelor piratate, chiar dacă utilizatorii acestor comunități se apără, spunând că fac schimb de fișiere piratate, pentru uz personal, neurmărind profitul comercial sau publicarea.

Pentru a ocoli legea, proprietarii de site-uri de torrente au cel puțin două posibilități: fie închiriază servicii de hostare în țări care nu au o legislație restrictivă în acest sens, fie contractează astfel de servicii din România prin intermediul unei firme deschise în altă țară.

România încurajează turnătoria între „pirați”

Legea drepturilor de autor (8/1996 actualizată) prevede că cel care pune la dispoziția publicului, prin internet sau printr-o rețea de calculatoare, o operă fără consimțământul titularilor de drepturi de autor, poate fi pedepsit cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă.

Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul piratării programelor pentru calculator, fie că este vorba de instalare, stocare, rulare, afișare sau transmitere într-o rețea electronică.

Spargerea parolelor de protecție a programelor pentru calculator originale, în scopul piratării, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă. Dacă acest lucru se face în scop comercial, pedeapsa crește la 3-10 ani de închisoare.

Persoanele care „distribuie, importă în scopul distribuirii, radiodifuzează ori comunică public sau pune la dispoziție publicului, astfel încât să poată fi accesate, în orice loc și în orice moment, alese în mod individual, fără drept, prin intermediul tehnicii digitale, opere sau alte produse protejate” sunt pasibile de închisoare de la 6 luni la 3 ani. Acest articol din legea drepturilor de autor îi vizează pe cei care dețin siteuri de „torrente” sau alte pagini de internet unde sunt distribuite filme, soft sau muzică piratate.

Autoritățile române încurajează „turnătoria” între cei care încalcă legea drepturilor de autor. Astfel, dacă cineva pasibil de pedeapsă îi denunță autorităților, înainte de a fi pus sub urmărire penală, pe alții care se ocupă cu piratarea, acesta scapă de pedeapsă. Dacă denunțul este făcut în timpul urmăririi penale, pedeapsa se reduce la jumătate. Aceste „clemențe” se aplică doar dacă prejudiciul provocat de piratarea produselor este recuperat de autorități.